Datini �i obiceiuri de Anul Nou
• dansul ursului, caprei, cerbul �i plugu�orul s�nt obiceiurile cele mai �nt�lnite la rom�ni, func�ie de zona geografic� Obiceiurile de �nt�mpinare a noului an continu� seria celor prilejuite de Na�terea Domnului, av�nd �ns� un caracter cu totul laic. Nu exist� popor care s� nu ab� tradi�ii de �nt�mpinare a noului an, a�teptat cu ner�bdare de fiecare persoan�. Exist� un sentiment de primenire, de speran��, de visare, dar mai ales de petrecere, poate singura perioad� c�nd ne este permis s� uit�m de rele. Toat� lumea se bucur�, d� fr�u liber fanteziei, �ncerc�nd s� treac� peste necazuri. De aceea, cel mai bine i se potrive�te acestei perioade zicala c�reia „C�te bordeie, at�ta obiceie“. Nelipsit �i r�sp�ndit �n orice loc este plugu�orul. Folclori�tii au �ntocmit florilegii de nestemate ale crea�iei populare �i care s�nt foarte vechi, majoritatea �ncep�nd cu „S-a sculat mai an, B�dica Traian“, ca o reverberare a milenarei noastre istorii. Nu demult alaiurile de ur�tori era �nso�ite de un plug tras de boi �i se tr�gea o brazd� �n fa�a casei, �n acordurile pocnetelor de bici care egalau �n intensitate petardele de azi. Multe au �n prim-plan metehnele omene�ti, �n �ncercarea de �nl�turare a lor �ntr-un mod eficient, nealterat de nici un fel de cenzur�, ele fiind �nso�ite de simboluri �i �nt�mpl�ri hazlii, puse pe seama animalelor care devin personaje fabuloase. Plugu�orul, urare tradi�ional� la romani �n preajma Anului Nou, a p�strat scenariul ritualic al unei invoc�ri magice cu substrat agrar. El e �ntotdeauna �nso�it de strig�turi, pocnete de bici �i sunete de clopotei. Nelipsite s�nt plugu�oarele copiilor, fiind �i cele care dau tonul petrecerilor �ntr-un cor de clopo�ei. O asemenea mostr� este �i urm�torul text: Plugu�orul mititel/ Cu roti�ele de fier,/ Nu ca plugul lui Gheorghi��,/ Tras de zece pui de m���./ Unul lung �i unul scurt,/ D� colacul, nu fi turc./ C-avem �i noi o c�ru��,/ Cu doi pui�ori de m���,/ Unul negru, unul sur,/ D� colacul c� te ur/ Sau ne dai c�te-un covrig,/ C� ne ia naiba de frig,/ Doi boi, dou� vaci,/ Scoate, bab�, doi pitaci,/ �i dac� nu sco�i colacul,/ O s�-�i rup� boii pragul,/ Nu vezi al�ii cum f�cur�?!/ Unul ur�, doi te fur�,/ Trei cotrob�ie prin �ur�,/ Iar ce aveai prin coviltir,/ La unul sub mindir,/ Aho, aho,/ De Anul Nou,/ C� g�ina n-are ou,/ �i coco�ul nica-n gu��,/ De nu dai un franc m�tu��./ De nu dai �i-un pic de vin,/ Nici la anul nu mai vin,/ �i nici al�ii nu se-ndeas�,/ M�na�i m�i!/ La anul �i la mul�i ani!.
Dansul ursului, doar �n c�teva jude�e din Moldova
Umblatul cu ursul e �nt�lnit doar �n Moldova, �n special �n jude�ele Neam�, Suveava �i Bac�u, avans�ndu-se ipoteza c� la origine s-ar afla un cult traco-getic. Ursul este �ntruchipat de un fl�c�u purt�nd pe cap �i umeri blana unui animal ucis (sau imita�ii de blan�), �mpodobit� �n dreptul urechilor cu ciucuri ro�ii. Ursul, care este condus de un ursar �i acompaniat de muzican�i �n r�p�itul tobelor sau pe melodia fluierului, �i �ine echilibrul cu ajutorul unui ciomag, morm�ie �i imit� pa�ii leg�na�i �i sacada�i ai animalului, izbind p�m�ntul cu t�lpile. Se b�nuie�te c� dansul invoca zeit��i pentru a purifica �i fertiliza solul pentru noul an. Este �nzorzonat cu podoabe: hurmuz, oglinzi, beteal�, �inte al�mite. Este legat cu lan� �i se sprijin� �ntr-un hadarag. El trebuie s� joace cum i se c�nt� (Scoal� ursule pe ciomag/ Ca fasolea pe harag...), amintindu-ne de trupele de �igani care umblau cu un pui de urs domesticit, prezent�nd prin sate �i t�rguri mici exerci�ii de circ. Unele au �i variante cu texte de�uchete. Un alt membru al trupei este Fluierarul sau Fluiera�ul, �mbr�cat de obicei ��r�ne�te, apoi Dobo�arul, tot ca l�utar, �n unele locuri �n tandem cu un acordeonist. Vestitorul este Casier �i C�pitan, totodat� c�nt� �i monologul. Poart� de obicei o uniform� militar� mai veche. Dac� trupa este mai mare, celelalte personaje s�nt dup� zone: �igani, babe, daci etc.
Dansul caprei, �n Moldova �i Ardeal, cerbul, �n zona Hunedoara, borita (de la bour) �n Transilvania de sud, sau brezaia �n Muntenia �i Oltenia este un alt obicei care se practic� �nainte de Anul Nou. Cercet�torii presupun c� dansul caprei precum �i alte manifest�ri ale m�tilor �nt�lnite �n satele romane�ti provin din ceremoniile sacre arhaice �nchinate mor�ii �i rena�terii divinit��ii.
Capra este alaiul cel mai numeros, de obicei o singur� trup� �ntr-un sat, care organizea �i balul de s�rb�tori, f�c�nd astfel ca dru�tele (fetele) s� fie primite f�r� contribu�ie. Capra, fiind personajul principal, este cel mai pitoresc ornat�. Are un costum din spice de stuf, cu cap mobil f�cut din lemn, cu un b�� lung din dou� corpuri ac�ionate cu o p�rghie �i o sfoar�. Acest mic mecanism scoate suntele ritmice �n concordan�� cu monologul v�tafului: �a, �a, �a, c�pri��, �a! Pentru a fi mai conving�tori, cei care o realizeaz� se str�duiesc s�-i pun� tot felul de „��n��r�muri“, inclusiv coarne naturale. Trupa poate avea zeci de personaje, care de care mai pitore�ti, de la z�ne, draci, babe, mo�negi, haiduci, v�n�tori, zgrip�uroaice, harapi, doctori, negustori. �n jude�ul Neam� s�nt renumite trupele de la S�b�oani, Sagna. �ibucani, Oglinzi �i Hangu, B�l��te�ti. Cerbul este �nt�lnit mai rar �i numai �n zonele de munte. Costumul este confec�ionat din piei de iepure, ornat cu diverse panglici, oglinzi �i coarne ramificate. Alte personaje mai s�nt: ursarii, c�pitanii, ciobanii, fluierarul, babele. Buhaiul este o trup� mai restr�ns�, care are un instrument cilindric, av�nd la unul din capete o membran� din piele, cu o coad� de c�nep�. Uns� cu bor� �i tras� cu m�inile, scoate un sunet asem�n�tor cu r�getul unui bou. Ultimul, dar unul dintre cele mai importante obiceiuri, nelipsit �i el din tradi�ie, este Sorcova. Ea reprezint� pe sem�n�torii care vin s� �ns�m�n�eze brazda din ajun cu boabe de gr�u sau din orez. S�nt formate mai ales din grupuri de copii care �tiu c�ntece de o inegalabil� frumuse�e �i care umplu prima zi a anului, cu veselie �i ur�ri alese: Sorcova, vesela,/ S� tr�i�i,/ S� �nflori�i,/ Ca merii,/ Ca perii,/ �n mijlocul prim�verii./ C�te pietricele./ At�tea mielu�ele,/ C��i bolovani,/ At��ia c�rlani;/ Fie casa �ndestulat�,/ Tot cu mesele �ntinse,/ Cu f�cliile aprinse,/ S� petrece�i �mpreun�,/ P�n�-n veci cu voie bun�./ C�te pietre s�nt pe munte,/ At��ia porci, boi �i g�te,/ C�t� frunz� pe umbrar,/ At��ia bani �n buzunar,/ Zile floare de zefir,/ Cum e m�ndrul trandafir,/ Tare ca piatra,/ Iute ca s�geata,/ Tare ca fierul,/ Iute ca o�elul. La anul �i la mul�i ani!
|
Autentificare
