Scoala 10 Piatra Neamt, 15 ani de fiintare

La �nceput a fost un t�r�m uitat �ntre blocuri, pe unde ziua h�l�duiau copiii, iar noaptea se prip�seau c�inii. Un maidan h�r�zit a fi, �n cele din urm�, �mpresurat cu dragoste. Mai apoi s-au s�pat santuri si fundatii ad�nci, �mplinite cu greutatea betonului si c�r�mizile au prins a se c�t�ra �nversunate unele peste altele �nchipuind ziduri, �nc�peri si culoare. O vreme, golurile ferestrelor deschise c�tre drum au st�rnit mirarea megiesilor si c�nd conturul a �nceput a se �ntrez�ri, presupunerile s-au adeverit. �n cartierul cu blocuri �ngr�m�dite unele �ntr-altele, plini de copiii deceniului nou�, se ridica semet un l�cas de �nv�t�tur�. Si, lucru rar, toat� suflarea locului se simti brusc �nsufletit� de un entuziasm molipsitor. Scoala a fost adoptat� dintr-o dat�, f�r� retineri sau reticente. Era, cum se spune, buricul cartierului, punctul de unde se m�sura distanta p�n� �n centru, p�n� �n piat�, p�n� la biseric� sau p�n� la lun�. �nceputul de toamn� g�si viitorii scolari din Precista �nc� pribegi prin scoala vecin�. P�n� c�nd p�rintii si viitorii dasc�li hot�r�r� s� p�seasc� �n noua lor cas�; chiar neterminat�. Si o f�cur� �n prip�, �n ciuda reticentelor mai marilor de atunci. Care, �n cele din urm�, �nteleg�nd patima si devotiunea ce anima toat� suflarea comunit�tii, hot�r�r� s�-i acorde statutul legal de functionare. Restul s-a f�cut treptat. Chiar de a fost frig si zloat�, primii fulgi de nea popositi pe coperisul noii scoli se topeau sub respiratia pruncilor. Si a fost o iarn� frumoas�, cu z�pad� bogat� si cu multe colinde. Mai multe si mai frumos c�ntate ca niciodat�. Si copiii erau cuminti si frumosi, cu ochii deschisi asupra c�rtilor si paginilor fosninde, oamenii �nc� nu se r�zletiser� unul de cel�lalt si p�reau, sau poate chiar erau, mai buni si mai inimosi. Si au mai fost multe alte anotimpuri limpezite de glasurile �nv�t�ceilor, si au mai fost multe veri cotropite de c�ldur�, c�nd p�rea c� scoala picoteste sub dogoarea soarelui pentru a tres�ri �nfiorat� la primul clinchet al clopotelului. Si dup� ce a trecut un deceniu si �nc� o jum�tate dintr-altul, ne aducem aminte c� tot ceea ce se z�mislea �n cartier, �n biseric� sau �n s�lile de spectacole se des�v�rsea si se �ncununa inevitabil �n scoal�. Unde, chiar dac� nu erau toate la locul lor si multe din cele trebuincioase �nc� lipseau, �nmugurea o idee si �nflorea un adev�rat spirit al locului. Care spirit, probabil c� se afl� pitit si ast�zi pe undeva, printr-un ungher. C�utati-l!