Datini si obiceiuri de Paste

Sďż˝rbďż˝toarea Pastelui ďż˝ncepe ďż˝n dupďż˝-amiaza zilei de sďż˝mbďż˝tďż˝. Cel mai important moment al zilei este sfintirea apei botezďż˝toare la bisericďż˝. Se spunea cďż˝ prima persoanďż˝ care urmeazďż˝ sďż˝ fie botezatďż˝ cu aceastďż˝ apďż˝ „nouďż˝“ va avea noroc toatďż˝ viata.
Apa prezint� un rol important si duminica. Crestinii mergeau la biseric� duc�nd m�ncarea si vinul preg�tite pentru a fi sfintite. Postul se termin� oficial prin consumarea acestor bucate. �n unele regiuni, aceast� traditie s-a p�strat si �n zilele noastre. Se spunea c� dac� g�inile apuc� s� m�n�nce din r�m�sitele acestor m�nc�ruri, vor oua mult. Se obisnuia ca oul sfintit s� fie consumat �n mijlocul familiei, pentru ca �n cazul �n care cineva s-ar r�t�ci, s� �si aduc� aminte cu cine a m�ncat si s� �si reg�seasc� drumul spre cas�. M�ncarea traditional� este carnea de miel preg�tit� dup� mai multe retete specifice. Mielul este simbolul lui Hristos. �nainte, Pastele se s�rb�torea �n diferite zile ale s�pt�m�nii, chiar si vinerea, s�mb�ta si duminica. La Sinodul Ecumenic de la Niceea, convocat de c�tre �mp�ratul Constantin cel Mare, a fost emis� legea pascal� care a stabilit ca aceast� s�rb�toare s� aib� loc �n prima duminic� dup� luna plin� sau dup� echinoctiul de prim�var�.

Pastele �n Vechiul si Noul Testament

Pentru prima dat�, Pastele a fost s�rb�torit �n jurul anului 1400 �nainte de Hristos. �n aceast� zi, evreii au p�r�sit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Scriptura, �n cartea Exod (Iesirea) din Vechiul Testament, ofer� instructiunile date de Dumnezeu pentru s�rb�torirea Pastilor �n timpul lui Moise. Evreii din antichitate �si aminteau de faptul c� Dumnezeu i-a salvat din robia �n care se aflau �n Egipt. �n ceea ce �i priveste pe crestini, Dumnezeu a re�nnoit leg�m�ntul f�cut cu israelitii, de data aceasta nu printr-un om (Moise), ci prin Fiul S�u, Iisus Mesia. Leg�m�ntul cel nou nu mai este unul f�cut doar cu evreii, ci cu toate popoarele care vor s� primeasc� iertarea p�catelor prin jertfa lui Iisus Hristos. Leg�m�ntul cel vechi purta sigiliul s�ngelui unui miel care trebuia sacrificat de Pasti dup� instructiunile date de Dumnezeu. Cu ocazia iesirii din Egipt, c�nd au s�rb�torit pentru prima dat� Pastele, toti evreii au primit porunc� s� ia c�te un miel si s� �l sacrifice. Apoi, cu s�ngele lui au uns ramele din lemn ale usilor de la casele �n care locuiau. �n noaptea aceea, �ngerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omor�t toti fiii �nt�i n�scuti ai egiptenilor, �n casele care nu aveau usile unse cu s�ngele mielului. �n casele israelitilor nu a murit nimeni. S�ngele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii d�deau de �nteles c� au luat �n serios avertismentul lui Dumnezeu.
�n Noul Testament, mielul a fost �njunghiat prin M�ntuitorul Iisus, iar s�ngele S�u care a curs pe cruce este s�ngele r�scump�r�tor. La Cina cea de Tain�, �n noaptea c�nd a fost tr�dat, �nainte de a fi prins si arestat, Domnul Iisus a instituit s�rb�toarea Pastelui nou testamentar, dup� porunca ce I-a fost dat� de Dumnezeu. Cel Vesnic vrea ca toti crestinii s� �si aminteasc� de pretul care a fost pl�tit pentru r�scump�rarea noastr� din sclavia p�catului.

Crucea, oul si fluturele

Crucea simbolizeaz� crucificarea, opusul �nvierii. Totusi, Sinodul Ecumenic de la Niceea, �n anul 325, �mp�ratul Constantin a decretat ca �ntocmai crucea s� fie simbolul oficial al crestinismului.
Iepurasul - nu este o inovatie modern� si simbolizeaz� fertilitatea. Simbolul provine din vremea festivalurilor p�g�ne de Eastre ale vechilor saxoni. Simbolul p�m�ntesc al zeitei Eastre era iepurele. Germanii au adus cu ei simbolul iepurasului pascal �n America. Numai dup� r�zboiul civil a fost r�sp�ndit ca simbol crestin. De fapt, s�rb�toarea Pastelui nu fusese celebrat� �n America p�n� atunci. Oul simbolizeaz� �nvierea. Ou�le rosii aveau menirea de a tine r�ul departe si simbolizau s�ngele lui Hristos. Mielul reprezint� victoria vietii asupra mortii. �l simbolizeaz� pe M�ntuitorul care S-a jertfit pentru p�catele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat. Se spune c� crucea alb� de pe greab�nul m�garului se datoreaz� faptului ca L-a adus pe Iisus la Ierusalim �n Duminica Floriilor.
Fluturele simbolizeaz� viata lui Iisus: omida reprezint� �ntruparea omeneasc�; coconul este moartea trupeasc�, iar fluturele reprezint� �nvierea.

Pastele pe plaiuri rom�nesti

�n Bucovina, fetele se duc �n noaptea de �nviere �n clopotnit� si spal� limba clopotului cu ap� ne�nceput�. Cu aceast� ap� se spal� pe fat� �n zorii zilei de Pasti, ca s� fie frumoase tot anul si asa cum alearg� oamenii la �nviere c�nd se trag clopotele la biseric�, asa s� alerge si feciorii la ele.
�n zona C�mpulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei �n puterea miraculoas� a rug�ciunii de binecuv�ntare a bucatelor. �n zorii zilei de duminic�, credinciosii ies �n curtea bisericii, se aseaz� �n form� de cerc, purt�nd lum�n�rile aprinse �n m�n�, �n asteptarea preotului care s� sfinteasc� si s� binecuv�nteze bucatele din cosul pascal. �n fata fiec�rui gospodar este preg�tit un astfel de cos, dup� or�nduiala str�mosilor. �n cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei s�nt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate �n r�u pentru a alunga seceta), sare (ce va fi p�strat� pentru a aduce belsug), zah�r (folosit de c�te ori vitele vor fi bolnave), f�in� (pentru ca rodul gr�ului s� fie bogat), ceap� si usturoi (cu rol de protectie �mpotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaz� pasc�, sunc�, br�nz�, ou�le rosii, dar si ou�le �ncondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecl� rosie cu hrean si pr�jituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continu� �n familie.
�n p�rtile Sibiului, exist� obiceiul ca de Pasti s� fie �mpodobit un pom (un arbust) asem�n�tor cu cel de Cr�ciun. Singura deosebire const� �n faptul c� �n locul globurilor se agat� ou� vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat �ntr-o vaz� frumoas� si farmecul s�rb�torii sporeste cu o podoab� de acest fel.
La C�l�rasi, la slujba de �nviere, credinciosii aduc �n cosul pascal, pentru binecuv�ntare, ou� rosii, cozonac si cocoti albi. Cocosii s�nt crescuti anume pentru �mplinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din str�buni spune c�, atunci c�nd cocosii c�nt�, Hristos a �nviat! Cel mai norocos este gospodarul al c�rui cocos c�nt� primul. Este un semn c�, �n anul respectiv, �n casa lui va fi belsug. Dup� slujb�, cocosii s�nt d�ruiti oamenilor s�raci. Pe l�ng� datina cosului pascal, se mai p�streaz� c�teva obiceiuri deosebite: ele vestesc �nt�mpinarea Pastelui cu bucurie si dragoste pentru semeni.
O foarte frumoas� datin� se p�streaz� �n Maramures, zona L�pusului. Dimineata, �n prima zi de Pasti, copiii (p�n� la v�rsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini s� le anunte �nvierea Domnului. Gazda d�ruieste fiec�rui ur�tor un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaz� gospodarilor s�rb�tori fericite. La aceast� s�rb�toare, pragul casei trebuie trecut mai �nt�i de un b�iat, pentru ca �n acea gospod�rie s� nu fie discordie tot restul anului.
�n Arges, printre dulciurile preg�tite de Sfintele Pasti se num�r� covrigii cu ou (numiti asa pentru c� �n compozitia lor se adaug� multe ou�). Fiecare gospodin� se str�duieste s� preg�teasc� o astfel de delicates�, care este si simbolul belsugului.
�n Tara Motilor, �n noaptea de Pasti se ia toaca de la biseric�, se duce �n cimitir si este p�zit� de feciori. Iar dac� nu au p�zit-o bine si a fost furat�, s�nt pedepsiti ca a doua zi s� dea un osp�t, adic� m�nc�ruri si b�uturi din care se �nfrupt� at�t hotii, c�t si p�gubasii. Dac� aceia care au �ncercat s� fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor pl�ti osp�tul.
Pe valea Crisului Alb, la Almas, toat� suflarea comunei se adun� �n curtea bisericii. Femeile si fetele din localitate se g�tesc �n straie de s�rb�toare si vin �n curtea bisericii unde vopsesc si �ncondeiaz� ou�.

Pastele mic, Pastele Blajinilor, Pastele Cailor...

Duminica imediat urm�toare �nvierii - Duminica Tomii - este cunoscut� �n popor ca Pastele mic. �n aceast� zi, �n unele locuri exist� obiceiul ca tinerii s� lege fr�tii. Prima luni din a doua s�pt�m�n� dup� Pasti se mai numeste Lunea Mortilor, Pastele Mortilor, Pastele Mic, Pastele Rohmanilor, Pastele Blajinilor. Blajinii s�nt fiinte mitice, care tr�iesc pe T�r�mul Cel�lalt, dar p�streaz� leg�turi cu lumea noastr�. Li se mai spune Rohmani, Urici si Oameni Rosii. Ei locuiesc �n Ostroavele Albe ale Apei S�mbetei. Cele mai multe legende �i prezint� ca pe niste fiinte miloase, devotate lui Dumnezeu. Se crede c� ei provin din copii nebotezati, morti imediat dup� nastere. Altii spun c� Rohmanii s�nt oameni vechi, care au o credint� mai curat� dec�t a actualilor p�m�nteni. La sf�rsitul lumii ei vor lua locul oamenilor pe p�m�nt. De Pastele Blajinilor se crede c� sufletele mortilor s�nt slobode; de aceea, �n aceast� zi se g�tesc multe bucate, �mp�rtindu-se la vecini sau s�rmani. Pastele Cailor se s�rb�toreste �n ziua de joi din a sasea s�pt�m�n� care urmeaz� dup� Pasti c�nd se crede c�, pentru un ceas, si pentru o singur� dat� pe an, caii se satur� de p�scut iarb�. Se pare c� �n vechime era o zi a soroacelor, c�nd se �ncheiau diferite afaceri. Cum data acestei s�rb�tori putea varia de la an la an cu un num�r mare de zile, importanta ei s-a diminuat treptat, primind un sens peiorativ: a nu da �napoi ceea ce ai �mprumutat, a am�na p�n� la Pastele Cailor, p�n� la Sf�ntul Asteapt�, deci a nu te tine de cuv�nt.

Iepurasul si S�rb�toarea Pastelui

Prezenta iepurasului �n traditia pascal� se datoreaz� de asemenea reminiscentelor ritualurilor p�g�ne si divinit�tilor venerate �n vremuri �ndep�rtate, simpaticul animal fiind atunci, ca si ast�zi, un evident simbol al fertilit�tii. O veche legend� nordic� spune c� zeita Eostre a g�sit �ntr-o iarn� o pas�re r�nit� pe c�mp. Pentru a o salva de la moarte, zeita a transformat-o �ntr-o iepuroaic�, aceasta p�str�nd �ns� capacitatea de a depune ou�. Pentru a-i multumi binef�c�toarei sale, iepuroaica decora ou�le f�cute si i le d�ruia zeitei. Aceast� legend� se mai p�streaz� vie �n r�ndul comunit�tii olandeze din Pennsylvania, unde copiii asteapt� de Paste iepurasul care face un cuib plin de ou� colorate. Din aceast� legend� s-a n�scut si traditia ca iepurasul s� aduc� daruri copiilor.
Desi nu este un animal prea impresionant, iepurele este un mesager sacru al divinit�tii �n multe culturi. Spre exemplu, �n traditia chinez�, iepurele este o creatur� care tr�ieste pe lun�, unde se ocup� cu m�cinarea orezului, esenta vietii. Pentru budisti, iepurele este, de asemenea, o creatur� selenar�. Legenda spune c�, neav�nd ce ofrand� s�-i aduc� zeitei Indra, iepurele s-a g�tit pe sine �nsusi �n focul sacru si, ca r�splat�, a fost asezat pe lun�. Si pe continentul american, animalul cu urechi mari este personaj de legend�. La unele triburi exist� un mit care descrie cum iepurele a adus oamenilor focul, �n timp ce �n cultura maya era creditat cu inventarea scrisului.
�n Egiptul antic, iepurele ocupa un loc aparte, ca simbol al fertilit�tii, �n timp ce �n traditia germanic�, el este cel care aduce viata nou� �n fiecare prim�var�. Prima atestare documentar� a prezentei iepurelui �n simbolistica pascal� apare �n Germania, la 1500, desi e probabil c� el era deja prezent de mai mult� vreme �n traditia popular�. Germanii s�nt, de altfel, primii care au inventat dulciurile �n form� de iepurasi, la 1800. �n aceeasi perioad�, �n Franta si Germania au aparut si primele ou� din ciocolat�.