„Bolnavii despre care discutďż˝m astďż˝zi, mďż˝ine sďż˝nt statisticďż˝“

• interviu realizat cu Sorin Oprescu, senator al Partidului Social Democrat, preďż˝edinte al Colegiului Medicilor din Romďż˝nia ďż˝i vicepreďż˝edinte al Comisiei de Sďż˝nďż˝tate din Senat

Reporter: Cum comenta�i legisla�ia actual� din domeniul S�n�t��ii?
Sorin Oprescu: �n ceea ce prive�te legea spitalelor, a fost g�ndit� �n vederea descentraliz�rii. Acum, filosofia este alta, hipercentralizarea, neocentralizarea. De ce? Pentru c� nu le convine cuv�ntul subfinan�are, cum nu le-a convenit nici alor mei c�nd au fost la putere. Nedorind s� injecteze �n sistemul sanitar to�i banii care se adun�, atunci nu fac altceva dec�t s� spun� c� se folosesc prost resursele de c�tre directorii de spitale. Ei �ncep altfel reforma. Ca s� scapi de �oareci, dai foc la cas�. Dar asta nu va duce nic�ieri, pentru c� ei nu recunosc subfinan�area, merg pe ideea c� se pierd fonduri fantastice, ori un director de spital, chiar de 4-5 ani de zile, nu mai administreaz� nimic. Licita�iile s�nt electronice, obligatoriu, prin lege, pentru c� toate vin �mp�r�ite pe articole de la Casa de Asigur�ri �i nu po�i muta o sum� de la un articol la altul, a�adar, bugetul global nu func�ioneaz� �n spitale. Este o poveste. C� acum, directorul de spital nu mai este doctor �i este contabil, exist� un mare pericol. Ideea era c� doctorul nu se oprea atunci c�nd trebuia s� fac� rost de medicamente, �n timp ce contabilul se opre�te, pentru c� nu are cum s� justifice indicii de performan�� contabiliceasc� dec�t dac� au programat 11 bolnavi pe un an �i tot at��ia au venit. Ori spitalele, din cauza st�rii de s�n�tate din Rom�nia, dep�esc cu foarte mult num�rul pe care �l contracteaz�. Casa de Asigur�ri nu are bani s� pl�teasc� �i atunci minciuna se �ine lan�. �n astfel de cazuri exist� pericolul ca managerul de spital, �mpreun� cu partea contabil� a Ministerului de Finan�e, s� spun� a�a: lumea moare �n spitale nu pentru c� nu s�nt bani, ci pentru c� s�nt pro�ti doctorii.

„Sistemul sanitar trebuie sďż˝ funcďż˝ioneze descentralizat“
Rep: Aceste probleme au fost dicutate �n cadrul departamentelor speciale din cadrul Partidului Social Democrat? Dac� da, la ce concluzii s-a ajuns?
S.O. : De patru s�pt�m�ni discut�m aceste lucruri. Avem variante pentru aceste legi, ajustate �n a�a fel �nc�t s� p�streze un principiu foarte clar: sistemul sanitar trebuie s� func�ioneze descentralizat. Spitalele trebuie s� fie actori, parteneri, medicii de familie - parteneri, ambulatoriile - parteneri. Asta nu-l deranjeaz� cu nimic pe ministrul s�n�t��ii �n implementarea strategiei pe care o are. Dar ei nu au o strategie, a�a cum nu au avut nici ai mei. Neav�nd o strategie pe care s� lucrezi, ei alearg� cu tulumba �n spate s� sting� zonele unde este criz� de bani. S�nt dou� mari �i late: una, �m martie, cu medicamentele compensate �i una, �n septembrie, cu banii pentru spitale. �n acest moment, se vorbe�te iar de arierate, care vin din spate �i se rostogolesc �n continuare. Ie�irea din minciun� este urm�toarea: pleci de la zero �i achi�i aceste arierate, dup� care se vede exact care este actul administrativ. Nu po�i face treab� dac� nu recuno�ti subfinan�area �i dac� nu ai o strategie pe care s� o calezi pe sumele pe care le ai la dispozi�ie, asta pentru 2006. Ce po�i s� oferi bolnavului �n ziua de azi: un str�ns de m�n�. Toate eforturile pe care le fac oamenii �tia �n spitale s�nt pentru a administra un act terapeutic. Nu este un act terapeutic civilizat, �n sensul componentei lui financiare, dar �l salveaz� de multe ori pe om. Unde vrem s� ajungem? Mergem cu contabilul �n frunte �i s� spunem c� 25 de lei am primit, de 25 de lei am operat. Dac� mergem pe acest sistem nu facem dec�t s� creem o stare de revolt� �n r�ndul popula�iei. Bani de revolu�ie nu avem, dar de o r�scoal� de asta...

„Ori avem grijďż˝ de cet��eni, ori ne batem joc de ei“
Rep: Ce �anse s�nt ca proiectele g�ndite �n cadrul Partidului Social Democrat s� fie puse �n practic�?
S.O.: O sďż˝ aibďż˝ ďż˝anse pentru cďż˝ poporul o sďż˝ vadďż˝ ce se ďż˝ntďż˝mplďż˝ dacďż˝ admite proiectul propus de Alian��. Noi, ca „tďż˝mpiďż˝ii“, cerem ca aceste legi sďż˝ fie discutate ďż˝n Parlament, ca sďż˝ venim ďż˝i cu alte variante ďż˝i sďż˝ o alegem pe cea mai bunďż˝. Noi militďż˝m pentru ca fondul unic al Asigurďż˝rilor de Sďż˝nďż˝tate sďż˝ fie fond privat al statului, ďż˝n felul acesta vom avea garanďż˝ia cďż˝ nu se va mai atinge nimeni de el. Noi spunem care sďż˝ fie sursele de la stat care sďż˝ alimenteze sursele de sďż˝nďż˝tate la dimensiunea lor realďż˝. Nu la 100 de diabetici, la 100.000 de diabetici, cďż˝t sďż˝nt ďż˝n Romďż˝nia. Apoi, vaccinarea populaďż˝iei ďż˝i aparďż˝ine statului. Acestea sďż˝nt domenii strategice. ďż˝n astfel de situaďż˝ii nu te joci. Nu poďż˝i lua mai puďż˝ine vaccinuri, ďż˝n loc de 100 sďż˝ iei numai 75, cďż˝ doar nu se ďż˝mbolnďż˝vesc toďż˝i odatďż˝. Fereascďż˝ Dumnezeu, cďż˝, dacďż˝ se ďż˝mbolnďż˝vesc toďż˝i odatďż˝, nu mai apuci sďż˝ cumperi a doua oarďż˝ cďż˝ mori ďż˝i tu cu seringa ďż˝n mďż˝nďż˝. Ori avem grijďż˝ de cet��enii aceďż˝tia, ori ne batem joc de ei. Fiecare are o mamďż˝, un tatďż˝, un copil sau o bunicďż˝ ďż˝i dacďż˝ asistďż˝ la modul ďż˝n care este efectuat serviciul de sďż˝nďż˝tate, condus de marele contabil al tuturor timpurilor interplanetare, atunci sďż˝ nu mai aud pe cineva cďż˝ strigďż˝ pe stradďż˝ cďż˝ a p��it ceva unchiul, mama sau tata. Cďż˝nd e vorba de ai tďż˝i, nu te mai poate liniďż˝ti nimeni cu cuvinte, ci ai nevoie de fapte. Ce fapte? Sďż˝-l trateze cineva ďż˝n condiďż˝ii civilizate.
Rep: Are ce c�uta politica �n spitale?
S.O.: Politica nu are ce s� caute �n spitale. Spitalele pot fi conduse foarte bine de doctori. Preo�ii s� conduc� bisericile, marinarii navele, doctorii spitalele.

„ďż˝i minďż˝im pe cet��eni cďż˝ sďż˝ntem gata sďż˝-i tratďż˝m“
Rep: Care este p�rerea dumneavoastr� despre introducerea sistemului de co-plat�?
S.O.: Noi invent�m roata. Co-plata s-a practicat �i p�n� acum din cauza lipsurilor. I-am spus deschis pacientului: nu avem cu ce s�-�i facem analizele acestea. Unii au avut de unde pl�ti pentru reactivi sau alte materiale de acestea, al�ii nu. �n accep�iunea liderilor Alian�ei, astfel s-ar m�ri bugetul s�n�t��ii. �n loc s� spun� Ministerului de Finan�e s� dea �napoi treimea aia din sum� care se str�nge, �n a�a fel �nc�t s� se descurce pe o strategie real�, ei �ncep s� ia din nou bani de la popula�ie. Popula�ia nu va avea bani s� poat� achita aceste servicii. �i atunci c�nd nu are bani va fi haos. Ce faci? �i la�i s� moar�? Bolnavii despre care discut�m ast�zi, m�ine s�nt statistic�. Dac� ne convine s� ne purt�m a�a cu oamenii care ne �nconjoar�, atunci vom ajunge s� fim �njura�i. Pentru c� indiferent cine este la putere, le-a pl�cut s� pun� botul acolo, la banii popula�iei. P�n� �n momentul �n care nu le iei juc�ria de acolo �i ministrul nu vine cu o strategie care s� func�ioneze exact pe c��i bani s�nt, lucrurile vor fi �ntr-un echilibru precar. Va func�iona dou� s�pt�m�ni, dup� care se epuizeaz� banii. Banii trebuie s� r�m�n� la nivelul caselor de asigur�ri, Casa Na�ional� trebuie s� aib� un fond de rezerv�, pentru c� nu toate regiunile s�nt dezvoltate la fel �i nu adun� to�i banii �n a�a fel �nc�t s� poat� men�ine o stare de s�n�tate civilizat�, convenabil�, iar statul s�-�i dimensioneze participarea lui clar� pentru programele de s�n�tate.
Rep: Este destul de sumbr� descrierea f�cut� de dumneavoastr�. ce se poate face pentru a ne apropia ne normalitate?
S.O. : P� acum ce dori�i, s� v� dau o culoare a speran�ei �i s� v� spun c� de m�ine vom tr�i foarte bine? Nu am cum s� spun lucrul acesta pentru c� s�nt �ef de sec�ie de chirurgie, pentru c� v�d oamenii cum sufer� �n pat �i pentru c� �tiu numai c�te mii de artificii contabile fac ca s�-i pot trata a�a cum trebuie. Este o minciun� ideea c� nu s�nt protocoale �i nu se cheltuie�te. Dac� s�nt protocoale, atunci trebuie s� cheltuie�ti pentru un bolnav 20 - 25 de milioane de lei vechi. Ce te faci cu bolnavii din reanimare care cost� sute de milioane de lei noi? Opre�ti aparatul c� nu ai bani? Asta este grija noastr� c�nd discut�m de conducerea contabiliceasc� �i c�nd discut�m de conducerea cealalt�. S�nt zone unde se lucreaz� la cel mai �nalt nivel tehnic, zona opera�iilor de transplant, care s-a extins aproape �n �ntreaga �ar�. C�t este moral s� cheltuie�ti din banii pe care �i ai la dispozi�ie? Au oamenii aceia un pre�? Nu au �i atunci guvernan�ii trebuie s� �n�eleag� c� nu se pot rezolva aceste lucruri, un tratament civilizat, dec�t f�c�nd s� func�ioneze toate segmentele sanitare: medicul de familie, ambulatoriul �i spitalele. Abia dup� aceia discut�m de civiliza�ia care a intrat �n sistemul sanitar din Rom�nia. P�n� atunci s�ntem cu to�ii ni�te mincino�i. �i min�im pe cet��eni c� s�ntem gata s�-i trat�m. Ceea ce se �nt�mpl� acum, cu acest pachet aberant de legi, �nseamn� c� ne �ndrept�m �ncet, �ncet, spre haos.
Rep: Ca senator, ce p�rere ave�i de colegii care �i iau scutiri medicale pentru a putea lipsi de la lucr�rile Parlamentului?
S.O. : Nu este vorba de nici o scutire medical�. Problema este �n felul urm�tor: puterea dore�te s�-�i treac� bugetul. Noi ne-am f�cut criticile �i s�ntem acolo, at�t timp c�t puterea nu este �n sal� s�-�i voteze propriul buget, ce s� m� mai leg de colegii mei care s�nt trata�i cu spatele? Problema se poate pune �n felul urm�tor: vre�i s� v� trece�i acest buget aberant? Trece�i-vi-l b�ie�i. Nenorocirea face c� nu au ma�in� de vot. ( interviul a fost realizat �nainte cu o s�pt�m�n� de aprobarea bugetului pentru anul 2006 n.r).