Copii „jertfiti“ pentru bani

• 6.418 copii din Neamt, proveniti din 4.243 de familii, sďż˝nt pďż˝rďż˝siti temporar de pďż˝rintii care au plecat la muncďż˝ ďż˝n strďż˝inďż˝tate • 6.008 dintre acestia au fost lďż˝sati de pďż˝rinti ďż˝n grija rudelor, iar 93 se aflďż˝ ďż˝n supravegherea reprezentantilor Protectiei Copilului • cele mai multe familii din care ambii pďż˝rinti au plecat la muncďż˝ „afarďż˝“ provin din zona Roman •

6.418 copii nemteni, cu v�rste de la c�teva luni p�n� la aproape 18 ani, tr�iesc drama desp�rtirii de mama sau tat�l plecat plecat la munc� �n str�in�tate, ori chiar de ambii p�rinti.
Aceast� suferint� este resimtit� �n Neamt de cel putin 4.243 de familii, despre care au stiint� autorit�tile statului, din evidentele �ntocmite la nivel de judet.
�n lipsa p�rintilor plecati departe de cas�, copiii au r�mas �n grija altora. Potrivit situatiilor pe care le are la dispozitie Directia General� pentru Asistent� Social� si Protectia Copilului (DGASPC) Neamt, cei mai multi dintre copiii ai c�ror p�rinti au plecat s� �si caute norocul �n alt� parte au r�mas �n �ngrijirea bunicilor, m�tusilor si unchilor, ori a altor rubedenii, nefiind nevoie s� se ia m�sur� de protectie din partea institutiilor statului. 93 de copii, �ns�, au parte de o situatie mai special�, �n sensul c� se afl� �n supravegherea reprezentantilor DGASPC Neamt. Astfel, pentru 54 dintre acestia a fost luat� m�sura de a fi dati �n plasament la rude, iar sase, la alte familii. 23 de copii au fost internati �n centre de plasament, iar zece au fost �ncredintati unor asistenti maternali profesionisti.
Conform statisticilor, 2.237 copii nemteni, proveniti din 1.494 familii, duc dorul ambilor p�rinti plecati s� munceasc� �n str�in�tate, cu contract, sau la negru, pentru a agonisi banii cu care s� poat� s� �si construiasc� sau cumpere o cas�, s� �si tin� progeniturile �n scoal�, ori s� le trimit� la studii �nalte.
Cele mai multe dintre familiile din care ambii p�rinti au luat drumul str�in�t�tii, l�s�ndu-si copiii �n grija altora, provin din localit�ti rurale din zona Roman - Cordun, Horia, S�b�oani, Ion Creang�. Astfel de situatii se mai �nt�lnesc �n Tazl�u, V�n�tori, Tibucani, Dobreni.
Potrivit preciz�rilor f�cute de c�tre Mihai Hanganu, director al DGASPC Neamt, desi, conform legislatiei �n vigoare, autorit�tile locale au obligatia de a transmite astfel de situatii institutiei pe care o conduce, multe dintre prim�riile localit�tilor din judet nu s-au conformat �n acest sens - Prim�ria Bicaz, Z�nesti, Costisa, St�nita, Oniceni etc.
3.613 copii din 2.328 de familii din judet au un singur pďż˝rinte plecat la muncďż˝, „afarďż˝“. Extrem de dureroasďż˝ este situatia familiilor monoparentale, cu un singur ďż˝ntretinďż˝tor, unde sďż˝rďż˝cia, lipsa de perspectivďż˝ si imposibilitatea unui trai decent au ďż˝mpins la disperare mama sau tatďż˝l care a plecat departe, pentru a da o sansďż˝ copilului sďż˝u. ďż˝n judet sďż˝nt ďż˝nregistrate 521 astfel de familii, cu 568 de copii.
„Datele referitoare la familiile unde unul dintre pďż˝rinti sau amďż˝ndoi au plecat la muncďż˝ ďż˝n strďż˝inďż˝tate, lďż˝sďż˝ndu-si copiii ďż˝n grija rudelor, ori a institutiilor statului nu sďż˝nt foarte exacte si nu reflectďż˝ realitatea. Noi avem date numai despre aceia care pleacďż˝ legal, nu si despre ceilalti. Pe de altďż˝ parte, nu toate primďż˝riile ďż˝si fac datoria de a ne raporta situatiile de acest fel“, a declarat Mihai Hanganu, director al DGASPC Neamt.

„Foarte grav este cďż˝ pďż˝rintii nu sďż˝nt constienti de traumele psihice la care ďż˝si supun copiii“

Psihologii si psihiatrii nemteni sďż˝nt alarmati de cresterea numďż˝rului de cazuri de „copii problemďż˝“, care au ca numitor comun abandonul unuia dintre pďż˝rinti sau chiar al ambilor. Foarte multi dintre copiii ai cďż˝ror pďż˝rinti au plecat ďż˝n strďż˝inďż˝tate sďż˝ munceascďż˝ si i-au lďż˝sat pe acestia ďż˝n grija altor persoane au rezultate slabe la ďż˝nvďż˝tďż˝turďż˝, comit fapte antisociale, suferďż˝ depresii grave, care nu ďż˝ntotdeauna sďż˝nt sesizate de cei din jur.
„Din pďż˝cate, fenomenul abandonului mascat al copiilor de cďż˝tre pďż˝rinti capďż˝tďż˝ proportii de la an la an, iar tulburďż˝rile pe care le suferďż˝ din acest motiv sďż˝nt tot mai grave si mai greu de rezolvat. Acesti copii nu mai au un bun randament scolar, au rezultate din ce ďż˝n ce mai slabe la ďż˝nvďż˝tďż˝turďż˝ si chiar ajung la abandon scolar, suferďż˝ depresii grave care, de multe ori, se finalizeazďż˝ cu tentative de suicid, intrďż˝ ďż˝n medii nepotrivite, se apucďż˝ de prostitutie, consum de droguri etc. Foarte grav este cďż˝ pďż˝rintii nu sďż˝nt constienti de traumele psihice pe care le suferďż˝ copiii prin plecarea lor de lďż˝ngďż˝ ei. Pďż˝rintii ďż˝si motiveazďż˝, de cele mai multe ori, plecarea prin grija fatďż˝ de copii si fatďż˝ de viitorul lor, spun cďż˝ se duc sďż˝ munceascďż˝ si sďż˝ cďż˝stige bani pentru a le asigura copiilor un trai ďż˝ndestulďż˝tor si conditii mai bune de trai, de ďż˝nvďż˝tďż˝turďż˝. Nu se gďż˝ndesc deloc la cďż˝t de important este sďż˝ le asigure copiilor suportul emotional de care au mult mai multďż˝ nevoie, decďż˝t de bani. Cei mai afectati de plecarea pďż˝rintilor sďż˝nt adolescentii, aflati ďż˝n plin proces de schimbare, care au nevoie de sprijin sufletesc, de sfaturi, de ďż˝ntelegere si ďż˝ncredere“, apreciazďż˝ doctor Paula Iliescu, sefa sectiei Neuropsihiatrie Infantilďż˝ din cadrul Spitalului Judetean de Urgentďż˝ Neamt.
Potrivit datelor statistice ale DGASPC Neamt, cei mai multi dintre copiii r�masi acas� f�r� unul sau ambii p�rinti se �ncadreaz� �n categoriile de v�rst� 7-9 ani (1.368), 14-17 ani (1.337), 10-13 ani (2.164).
�ntr-o statistic� a Autorit�tii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPCA) se arat� c�, la nivel �ntregii t�ri, num�rul total de copii care au p�rintii plecati la munc� �n str�in�tate este de 82.464.
Judetul Neamt se afl� pe locul al II-lea �ntr-un clasament de acest fel, dup� Suceava, fiind urmat de Botosani si Iasi.