Doctor �n rezistenta anticomunist�
• doctorita romascanc� Cleopatra Andries a primit titlul de lupt�tor �n rezistenta anticomunist�, �n urm� cu 3 ani • acest titlu a fost acordat post-mortem, �n urm� cu c�teva zile, si tat�lui s�u, fostul profesor de matematic� Ion Pantelimon • opun�ndu-se ideologiei comuniste, tat�l s�u a fost �nchis • la r�ndul ei, femeia a fost victim� a persecutiilor politice �nc� din scoala general�, iar �n facultate a fost exmatriculat� • dup� 5 ani, a fost readmis� la Facultatea de Medicin� si Farmacie din Iasi, din anul II • „«M�i, fat�, tu n-ai nici o vin�, s� spunem c� tat�l t�u a fost vinovat»“, a povestit dr Andries ce i-ar fi spus Ion Gheorghe Maurer, pe atunci prim-ministru, la o audient� pe care i-o intermediase un prieten de familie • Doctorul Cleopatra Andries se ocup� de s�n�tatea mintal� a romascanilor. Dar, dincolo de apreciata sa activitate profesional�, despre viata-i s-ar putea scrie un roman. Medicul romascan merit� din plin respectul concitadinilor s�i, m�car si pentru suferintele prin care a trecut, �mpreun� cu familia sa, nedrept�tile care i s-au f�cut, �n vremea comunismului. Pentru toate prin care a trecut, at�t ea, c�t si tat�l s�u, Ion Pantelimon, care a decedat �n urm� cu 20 de ani, dr Cleopatra Andries detine documente. �n anul 2004, i s-a conferit titlul de lupt�tor �n rezistenta anticomunist�. Om de o rar� modestie, aceasta a subliniat c� este un titlu prea pretentios pentru persoana sa. Si, mai mult dec�t aceast� recunoastere, mai important� i s-a p�rut reparatia moral� adus� p�rintelui s�u, desi post-mortem: fostul profesor de matematic� Ion Pantelion a primit, �n urm� cu c�teva zile, acelasi titlu de lupt�tor �n rezistenta anticomunist�.
Ce se afl� �n spatele acestor reparatii morale am aflat chiar de la dr Cleopatra Andries care a acceptat s� dezv�luie, �n exclusivitate redactorilor „Monitorul“, c�te ceva din marea dram� a familiei sale. A fost singurul copil al unei familii de cadre didactice din localitatea iesean� Mirosl�vesti. �n copil�rie, a asistat neputincioas� la ridicarea tat�lui s�u de c�tre securitate. „Aveam vreo sapte-opt ani, c�nd am fost nevoiti s� ardem biblioteca de trei ori. �mpreun� cu mama mea, am ars carte cu carte, exemplare de altfel extrem de valoroase, pe care oricine si le-ar fi dorit �n bibliotec�. �mi amintesc chiar c� vecinii ne-au �ntrebat, atunci, de unde iesea fumul si le-am spus c� f�ceam pl�cinte. Mama a �ncercat s�-si ascund� durerea �n fata mea, atunci c�nd tata a fost ridicat de acas�, de multe ori �n toiul noptii. Pe c�nd aveam nou� ani, �n toiul unei nopti, m-am speriat foarte tare atunci c�nd securistii l-au ridicat pe tata si am �nceput s� tip. Unul dintre acesti str�ini m-a prins de guler si m-a �mpins brutal“, si-a �nceput povestea dr Andries. Tat�l s�u st�tea �nchis c�te sase luni, apoi eliberat pentru o vreme si luat din nou, pe „nepus� mas�“.
S-a simtit nedrept�tit� atunci c�nd i s-a refuzat acordarea cravatei de pionier. Dup� un an, �ns�, a fost chemat� la Raion si a primit acel petec de p�nz� rosie, care pentru ea simboliza rezultatele bune la �nv�t�tur�. „Am plecat �mpreun� cu mama la Popesti Leordeni, unde tata a fost trimis �ntr-o tab�r� de munc�. Era un om cu at�ta demnitate, �nc�t venea de fiecare dat� la vorbitor, �mbr�cat la costum, avea o prezent� impecabil�. Parc� v�d si acum gardianul �nchisorii care patrula de la un cap�t la altul, iar eu am �nceput s� flutur bucuroas� cravata de pionier, l�ud�ndu-m� cu acel peticut care, pentru mine �nsemna at�t de mult. �n ochii tat�lui meu am v�zut pentru prima oar� preling�ndu-se o lacrim�. Stiam, �nc� de pe atunci, de la rudele mele, c� nu voi putea ajunge nic�ieri dec�t cultiv�ndu-mi mintea. Am terminat liceul, pe atunci de zece clase si un alt moment pe care l-am tr�it la festivitatea de premiere m-a marcat“, si-a mai amintit doctorita din Roman.
�ntre matematic� si medicin�
La terminarea liceului, elevilor celor mai buni li se acordau diplome de merit. O m�tus� de-a sa, care �i era profesoar� si, �n acelasi timp, detinea functia de secretar� de partid pe scoal�, a chemat-o si i-a spus c� diploma sa va fi �nm�nat� unei colege dintr-o familie „s�n�toas�“ de muncitori, rug�nd-o pe proasp�ta absolvent� s� nu mai vin� la premiere. Dar, ea a participat la acea festivitate, dup� care a fost chemat� de femeia de serviciu a scolii la cancelarie, prin care m�tusa sa �i trimisese dou� teancuri uriase de c�rti, care nu valorau �ns� c�t premiul pentru �nv�t�tur� pe care ar fi trebuit s�-l primeasc�, la festivitate, nu mai t�rziu.
Avea 16 ani c�nd a plecat singur� s� se �nscrie la facultate, fiind asteptat� �n gar� de doi fosti profesori, ce au sf�tuit-o s� urmeze facultatea de matematici. Odat� ajuns� �n Iasi, o prieten�, student� la medicin�, i-a schimbat optiunea, spun�ndu-i c� medicina o va ajuta s� pun� �n practic� cele �nv�tate. Astfel, s-a dus la Institutul de Medicin� si Farmacie, unde putea intra f�r� examen, doar pe baza diplomei de merit. Concurenta a fost acerb�, �nc�t s-a decis sustinerea unui colocviu despre functiile ficatului, �n limba rus�. A fost admis�.
De la catedr� la Aiud
�n anul 1958, pe c�nd era �n anul doi de facultate, tat�l s�u a fost adus �n lanturi la Bucuresti si judecat de Tribunalul Militar, aduc�ndu-i-se pe atunci trei capete de acuzare. Ion Pantelimon, profesor de matematic�, �ndr�znise s� spun� �n cancelarie c� SUA s�nt mai mari si mai bogate dec�t Uniunea Sovietic�, c� t�ranul rom�n nu era �nc� preg�tit pentru colectivizare si c� «Desteapt�-te Rom�ne» pe versurile lui Andrei Muresan este un c�ntec patriotic, demn de intonat �n acele vremuri. „S�racul tata, dac� ar mai fi tr�it la Revolutie si ar fi auzit c�ntecul, cred c� ar fi f�cut infarct. Parc�-l v�d si acum c�t de demn a fost la interogatoriu, c�nd, adus cu lanturi grele la picioare, a fost �ntrebat: «Inculpat, ai afirmat cutare si cutare», iar tata a recunoscut deschis si nu si-a retras nici una dintre afirmatii. A fost condamnat la cinci ani de detentie la Aiud. Au fost vremuri grele, pentru c� atunci trebuia s� spui ca ei. A urmat o perioad� de persecutie politic� pentru mine, �ns� nu am �ncetat niciodat� s� lupt pentru drepturile mele“, a mai spus, emotionat�, doctorita Cleopatra Andries.
Exmatriculat� �n anul trei de facultate
Cu toate rezultatele foarte bune, �nainte de sesiunea din var� din anul trei de facultate, studenta a fost chemat� la Decanatul Facult�tii unde a primit vestea c� a fost exmatriculat�. Ca un tr�znet. Nu a existat nimic scris �n acest sens, alti 38 de studenti din toat� facultatea fiind �n aceeasi situatie. Asta se �nt�mpla la scurt timp dup� Revolta studentilor din Ungaria, din anul 1959. La dou� s�pt�m�ni dup�, seful de cadre care a executat acel ordin f�r� a avea �ns� nimic scris, pentru c� de-a lungul timpului nu s-a g�sit nici un document �n acest sens, s-a sp�nzurat. Alti studenti exmatriculati n-au suportat ideea, iar c�tiva dintre ei s-au sinucis. Dar, ea n-a renuntat s� lupte pentru drepturile sale, stiind c� trebuie s� se reabiliteze, singura sa arm� r�m�n�nd �nv�t�tura. Cinci ani c�t a stat pe dinafar�, a urmat un lung sir de �nt�mpl�ri, �ns� a fost �nconjurat� tot timpul de o „aur� protectoare“ din partea unor oameni valorosi. A lucrat mai �nt�i ca felcer la un dispensar rural, apoi a intrat la Scoala Tehnic� Sanitar� la Ploiesti, unde a fost imediat �ndr�git� de profesori, gratie preg�tirii si priceperii sale. A fost recomandat� drept „omul bun la toate“ tovar�silor de partid, astfel �nc�t, la examenul de absolvire, o femeie cu functie mare �n partid avea s�-i schimbe destinul. „Stiam c� trebuie s� m� reabilitez si am ajuns la munca de jos, cei trei ani de facultate nu m-au ajutat cu nimic, eram necalificat�. Cu greu am reusit s� intru felcer la un dispensar rural, unde medicul, fost militar cu simtul drept�tii, mi-a spus cum s� m� comport, pentru c� eram proscris�. �ns� mi-a zis: «Nu te speria, treaba asta s-ar putea s� te ajute». Am urmat Scoala Tehnic� Sanitar� din Ploiesti. Am avut burs� si o ajutam si pe mama, pentru c� era �mpov�rat� cu pachetele si drumurile la tata, la Bucuresti. Am fost �nconjurat� de oameni buni, stiam c� s�nt urm�rit� pas cu pas. Am f�cut zeci de memorii la Ministerul �nv�t�m�ntului si al S�n�t�tii, pentru a termina facultatea, p�n� si portarii se plictisiser� de mine. Dup� examenul de absolvire, am fost chemat� la Ministerul �nv�t�m�ntului de o femeie cu functie mare la partid, tovar�sa Stefan, de la care am aflat dou� s�pt�m�ni mai t�rziu c� dintre cei 240 de studenti, 90 erau evrei, dosarul meu fiind �ncurcat cu al evreilor. Primisem, �ntre timp, repartitie ca asistent�, la Spitalul din Ploiesti, la o sectie numai pentru tovar�si de partid“, a rememorat medicul Cleopatra Andries
�n audient� la Maurer
Stiind c� dreptatea va iesi �ntr-o zi la lumin�, doctorita a ajuns p�n� la Ion Gheorghe Maurer, pe atunci prim-ministru al Rom�niei, ajutat� de generalul Slicaru, om de marc� pentru acele vremuri si un vechi prieten al tat�lui s�u care i-a pus la dispozitie masina personal�, ajung�nd la Consiliul de Stat. �n ziua c�nd a cobor�t din „Pobeda“ generalului, �n fata Consiliului de Stat, ea a fost cuprins� de team�. „Eram slab�, cu ochii mari, p�rul negru p�n� la br�u, prins �n dou� cozi. Am ajuns �n Dealul Mitropoliei si aveam impresia c� merg la o bestie, c�nd am intrat �ntr-un birou enorm. Am avut o reactie pl�cut� c�nd l-am v�zut pe Maurer si, desi m� asteptam s� fie un om dur, am v�zut un b�rbat frumos, cu p�rul grizonat, �mbr�cat �ntr-un costum de un gri impecabil. M-a �ntrebat «ce-i cu tine f�tuc�», expresia tipic ardeleneasc�. M-a ascultat f�r� s� m� �ntrerup� o clip� si mi-a spus: «M�i, fat�, tu n-ai nici o vin�, s� spunem c� tat�l t�u a fost vinovat, �ns� tu nu ai nici o vin�. I-am l�sat un exemplar din memoriul pe care �l aveam la mine si mi-a spus s� mai las unul la Minister. C�nd am dat s� ies, mi-a mai spus un lucru care, mai t�rziu, mi-a folosit: «Eu s�nt jurist, tu s� tii minte de la mine, niciodat� �n viat� nu poti fi pedepsit de dou� ori pentru acelasi lucru, dar tu nu ai avut de ce s� fii pedepsit�». �ntre timp, m� c�s�torisem, cu sotul meu pe care �l stiam din studentie. Dup� dou� luni, mama m-a anuntat c�, �ncep�nd cu 1 octombrie 1963, am reintrat la facultate, �n anul doi, tot la Iasi, asa c� am fost si exmatriculat� si repetent�. Colegii mei de an, Eusebiu Zbranca, Felicia Stefanache, terminaser� �ntre timp facultatea, iar noii mei camarazi de an erau foarte tineri si le-am spus c� am avut un accident, pentru a nu trezi suspiciuni. Au fost clipe dramatice pe care le-am tr�it, �ns� dup� aceele experiente mintea mea a �nceput s� refuleze tot ce era r�u“, a mai povestit distinsa doamn� a medicinii psihiatrice.
Doctorita Cleopatra Andries nu poate sterge cu buretele ceea ce a fost r�u si ur�t �n viata sa. �ns�, acum, �n ceea ce se cheam� democratie, prin reparatiile morale ce i s-au adus, beneficiaz� de o serie de drepturi: transport gratuit, continuarea activit�tii profesionale cu o perioad� reprezent�nd dublul celei de persecutie politic�, o strad� din localitatea �n care domiciliaz� poate fi „botezat�“ cu numele s�u, iar la pensie primeste o indemnizatie suplimentar� de 70 lei lunar.
|