A plecat la Ceruri o martitĂŁ a temnitelor

• s-a stins din viatĂŁ, la 94 de ani, scriitoarea Aspazia Otel Petrescu • aceasta a avut o viatĂŁ ca o poveste, presĂŁratĂŁ cu momente crunte • printre tortionarii sĂŁi s-a numĂŁrat si Alexandru Visinescu •

Aspazia Otel Petrescu, fost detinut politic, una dintre cele mai cunoscute apĂŁrĂŁtoare ale martirilor si mucenicilor din temnitele comuniste si apreciatĂŁ scriitoare, a trecut ĂŽn nefiintĂŁ ĂŽn cursul zilei de 22 ianuarie, la vĂŽrsta de 94 de ani. Nu a fost depusĂŁ la capelĂŁ, ĂŽn conditiile ĂŽn care domicilia la una dintre vilele de pe strada CA Rosetti, ĂŽnhumarea fiind programatĂŁ ĂŽn cursul zilei de joi, 25 ianuarie, de la ora 11.30. De cele pĂŁmĂŽntesti s-au ocupat copiii vitregi ai Aspaziei Otel Petrescu, alĂŁturi de un preot din Roman, de la Parohia Sfintii Voievozi. S-a nĂŁscut pe 9 decembrie 1923, ĂŽn comuna Cotul Ostritei, ĂŽn casa bunicilor materni; primul copil din cei doi (fratele - Anatolie) al ĂŽnvĂŁtĂŁtorilor Ioan si Maria Otel. A urmat cursurile primare la scoala din comuna Ghizdita, fiind ĂŽnscrisĂŁ la Liceul din BĂŁlti, de unde a fost retrasĂŁ dupĂŁ un trimestru, pe caz de boalĂŁ. Între 1936-1940 a urmat Liceul ortodox de fete Elena Doamna din CernĂŁuti, iar ĂŽn 1941 a reluat cursurile, recuperĂŽnd anul pierdut si urmĂŽnd regulat clasa a V-a si, ĂŽn particular, concomitent, clasa a VI-a. La 18 martie 1944 a ĂŽntrerupt scoala, luĂŽnd calea refugiului, luĂŽndu-si bacalaureatul la OrĂŁstie, ĂŽn 1944, sub bombardamente. Între 1944-1948 a urmar Facultatea de Litere si Filosofie de la Universitatea Babes Bolyai din Cluj; primul an la Sibiu, unde Universitatea era refugiatĂŁ, si apoi la Cluj. În timpul facultĂŁtii a conferentiat ĂŽn cadrul FrĂŁtiei Ortodoxe Române Studentesti, cu lucrarea Iisus ĂŽn poezia românĂŁ. A fost una dintre elevele preferate ale lui Lucian Blaga, care a ĂŽncurajat-o sĂŁ-si cultive ta­len­tul literar. Între 1946-1948 a functionat ca dactilografĂŁ la prestigiosul Centru de Studii Transilvane, condus de Silviu Dragomir. A fost arestatĂŁ de bolsevici pe 9 iulie 1948, ĂŽn plinĂŁ sesiune de examene, fiind condamnatĂŁ la 10 ani de temnitĂŁ grea, pe care i-a executat ĂŽn diferite ĂŽnchisori: Mislea, DumbrĂŁveni, Miercurea Ciuc. Motivul arestĂŁrii a fost unul clasic pentru ideologia comunistĂŁ, atee: aderenta la CetĂŁtuia - organizatia de tineret a femeilor din Miscarea LegionarĂŁ, similarĂŁ FrĂŁtiilor de Cruce - organizatia de tineret a bĂŁrbatilor din CernĂŁuti. În 1958, ĂŽn loc de eliberare i-au mai fost dati ĂŽncĂŁ patru ani, pe care i-a executat pe muche, trecĂŽnd prin ĂŽnchisorile Mislea, Jilava, Botosani si Arad. Apoi s-a stabilit la Roman unde, cu foarte multĂŁ dificultate a reusit sĂŁ prindĂŁ un post de contabil la o cooperativĂŁ. S-a mĂŁritat ĂŽn 1964 cu Ilie Alexandru Petrescu, vĂŁduv, ĂŽmpreunĂŁ cu acesta crescĂŽndu-i pe cei doi copii orfani, care ajung inginer, respectiv medic. În 1977 i-a murit mama, ĂŽn 1987 sotul, iar ĂŽn 1998, fratele. DupĂŁ decembrie 1989 a participat la toate comemorĂŁrile martirilor si mucenicilor din temnitele comuniste, fiind co­organizatoarea SfĂŽntului Paraclis de la Mislea, locul de pomenire a tuturor tinerelor legionare, a martirelor si sfintelor din temnitele comuniste. În acest sens, ĂŽn 2007, Aspazia Otel Petrescu a publicat si un volum, intitulat „Adusu-mi-am aminte“. În acelasi an a primit Premiul Fundatiei Culturale Lucian Blaga pentru creatie literarĂŁ - prozĂŁ scurtĂŁ, ĂŽn cadrul Festivalului international Lucian Blaga, LancrĂŁm - Sebes - Deva. În decursul ultimilor 10 ani, a acordat mai multe interviuri cotidianului Monitorul, povestindu-si viata si dramele cu seninĂŁtate. Amintea cum operele lui Mihai Eminescu i-au alinat clipele grele din temnitĂŁ, cum si-a iertat tortionarii, printre care si celebrul Alexandru Visinescu si cum s-a atasat de meleagurile romascane, pe care nu le-a mai pĂŁrĂŁsit pĂŽnĂŁ la finalul vietii.