Proiectul printului Sturdza pentru Tara Hangului
• Printul Gheorghe Sturdza a lansat o provocare autoritãtilor locale de pe Valea Muntelui: o sãrbãtoare a Tãrii Hangului, un festival de promovare a traditiilor, obiceiurilor, portului si produselor culinare ale zonei • „M-am gîndit sã fac tot ce pot ca aceastã vale minunatã, Valea Tãrii Hangului, asa cum o numeau strãbunicii nostri, sã nu rãmînã o vale uitatã“, a declarat printul Sturdza • Tara Hangului se pregãteste pentru un festival al traditiilor, obiceiurilor si culturiii populare specifice zonei Vãii Muntelui. Initiatorul unui astfel de demers cultural apartine Alteta Sale, Printul Gheorghe Sturdza, care a tinut sã lanseze acest proiect la Durãu în fata primarilor din comunele Hangu, Farcasa, Poiana Teiului, Grinties, Ceahlãu, prezenti din delegatiile acestora fãcînd parte si o serie de factori administrativi si culturali din comunitãtile amintite. ÃŽntîlnirea a avut loc joi, 5 octombrie, la Pensiunea Vînãtorul, un loc decorat traditional, prin care se promoveazã traditiile zonei. „Stimati oaspeti si distinsi prieteni! Salut cu bucurie prezenta dumneavoastrã aici la poalele Muntelui Sfînt, Ceahlãul, loc predestinat marilor începuturi. Sînt recunoscãtor acestei zone frumoase pentru linistea pe care ne-o oferã ori de cîte ori ajung în aceste locuri dragi sufletului meu. Toti cei care vin o datã aici se uitã cu drag la peisaje, oameni si pitorescul zonei. M-am gîndit sã fac tot ce pot ca aceastã vale minunatã, Valea Tãrii Hangului, asa cum o numeau strãbunicii nostri, sã nu rãmînã o vale uitatã. Aceste locuri meritã sã fie cunoscute de cît mai multi oameni din toatã lumea, asa nãscîndu-se ideea acestei întîlniri. ÃŽmpreunã cu dumneavoastrã si comunitãtile pe care le reprezentati putem redeschide simbolic hotarele Tãrii Hangului pentru toti cei care vor sã vadã România. Si asta, pornind de la ideea cã turismul poate aduce plusvaloare acestei vãii. Avem datoria de a nu lãsa sã moarã istoria zbuciumatã a acestor locuri cînd un lant de obiective constituie dovada trecutului. Sînt multi oameni minunati care se ocupã de acest domeniu al istoriei locale. Cred cã împreunã cu administratiile locale si agentii economici, cu oamenii de culturã si de comunitate putem aduce Tara Hangului acolo unde îi este locul în topul destinatiilor turistice. Concret, m-am gîndit la o sãrbãtoare a Tãrii Hangului, un festival de douã zile, prin care sã arãtãm tot ce existã mai frumos în aceastã zonã de munte, sã ne promovãm traditiile, obiceiurile, portul popular, produsele culinare gustoase si tot ceea ce putem oferi vizitatorilor. Ocolul Silvic Domeniul Hangu se va ocupa de promovarea acestui eveniment si de logistica necesarã. Vom sustine financiar prestatia artistilor care vor fi prezenti si ne vom ocupa de organizare. Tot ceea ce trebuie sã faceti este de a arãta lumii comorile satelor si comunelor dumneavoastrã“, a declarat Printul Sturdza în deschiderea întîlnirii.
„...un loc ca aici asa de frumos n-am vãzut altundeva“
Despre programul viitorului festival, ce se anuntã a fi demarat în final de iunie sau inceput de iulie anul viitor, a vorbit mai în amãnunt Cristina Timariu, moderatorul actiunii, care a tinut sã pledeze pentru importantã activitãtii privind dezvoltarea si promovarea culturii populare a Tãrii Hangului, prin festivalul avînd sloganul „Redescoperã Tara Hangului“, slogan afisat pe cele douã benere ce tronau semet în locatia întîlnii de la Durãu. ÃŽn dezbaterea de la poale de Ceahlãu aveau sã mai cuvînteze profesorul de istorie Gheorghe Drugã, autorul a douã lucrãri publicate recent, Istoria Hangului si Mosia sau Domeniul Hangului, cea mai recentã dintre ele avînd un capitol dedicat domnitorilor Sturdza si Smarandei Sturdza Doamna, proprietar pe Domeniul Hangului. Profitînd de prezenta Printului Sturdza, profesorul Drugã i-a înmînat acestuia un exemplar din lucrare, autorul obtinînd oficial promisiunea unui posibil sprijin financiar într-o viitoare lucrare, ce va fi publicatã de cãtre profesor. Tot în acest cadru, bibliotecara Liliana Pîntea din Hangu a prezentat un scurt si dens cuvînt despre drama trãitã de fostii strãmutati de pe Valea Bistritei, care au fost nevoiti sã plece în bejenie cu prilejul constructiei barajului, si mai cu seamã drama hanganilor, care au trãit pe viu dinamitarea bisericii lor, definitã prin monumentalitatea sa, Catedrala Vãii Bistritei. ÃŽntîlnirea pe care Printul Sturdza a asimilat-o unui mare început de valorificare culturalã a zonei si de lansare a unui veritabil demers turistic, a fost continuatã cu un dialog direct, cordial si plin de bunã dispozitie cu oaspetii sãi, asortat cu o masã festivã în cadrul cãreia s-a ciocnit si un pahar de vin rosu sau alb, dupã gustul fiecãruia. ÃŽnainte de încheierea actiunii am surprins o scurtã declaratie luatã amfitrionului întîlnirii, Printului Sturdza. „Eu am cãlãtorit prin toatã Europa si am vãzut locuri frumoase, dar un loc ca aici asa de frumos n-am vãzut altundeva. Este lacul, care e fantastic, cum nici în Elvetia nu e, sînt muntii, iar dacã se va face si drumul ãsta mai bun vor veni mult mai multi turisti pe la noi. Se pune problema sã le arãtãm ceva specific locului. De asta am gîndit eu festivalul ãsta. Turistul din altã tarã sã vadã, sã afle si sã transmitã mai departe cã acest colt de tarã, Tara Hangului, are oameni frumosi, lucruri frumoase, cîntece frumoase si traditii care sã-i reprezinte. Si pentru asta am nevoie de primari si de toatã lumea care sã mi se alãture pentru cã eu sînt dispus sã pun finantele, astfel încît sã devinã un eveniment care sã atragã oamenii si prin ceea ce vom face sã se ducã vestea cã la noi trãiesc si muncesc oameni de soi si cu îndeletniciri frumoase. Prin acest festival, doresc sã promovãm cultura noastrã traditionalã. Fac o asemãnare cu un copac, cãruia îi mor rãdãcinile. Cum poate acel copac sã mai trãiascã fãrã rãdãcini? Asa si cu trecutul cultural al zonei. Cum sã ne dezvoltãm frumos dacã nu ne scoatem în fatã istoria, traditiile si cultura popularã care ne definesc ca popor? Sînt patriot dintotdeauna. Am pãstrat dintotdeauna acest sentiment fatã de România si l-am transmis si copiilor mei“, a declarat Printul Sturdza. Printre altele, Alteta Sa a mai vorbit despre activitatea Ocolului Silvic Domeniul Hangu, al cãrui proprietar este, despre grija sa pentru conservarea fondului forestier si despre strãmosii sãi, pe care destinul i-a legat pentru totdeauna de aceste meleaguri. De remarcat cã toti cei prezenti la întîlnire s-au arãtat interesati de propunerea lansatã la Durãu într-o frumoasã, dar rãcoroasã zi de Brumãrel.
|
Autentificare
