Evaziune uriasã cu ramificatii în Neamt
• au avut loc perchezitii în mai multe judete la firme, dar si la persoane fizice • prejudiciul se cifreazã la circa 6,5 milioane de euro • în Neamt au avut loc controale la firme bãnuite de implicare în circuitul comercial •
Politistii Directiei de Investigare a Criminalitãtii Economice si de la Directia Operatiuni Speciale a Politiei Române au efectuat ieri, 2 octombrie, 13 perchezitii, în Bucuresti si judetele Botosani, Ilfov si Giurgiu, la firme si persoane bãnuite de evaziune fiscalã cu materiale de constructii. „ÃŽn cadrul aceleiasi actiuni, sub coordonarea Directiei de Investigare a Criminalitãtii Economice, politistii Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti si ai inspectoratelor de politie judetene Arges, Iasi, Neamt, Olt, Prahova si Suceava, împreunã cu specialisti din cadrul ANAF - Directia Generalã Antifraudã Fiscalã, desfãsoarã 18 controale operative la sediile unor societãti comerciale, bãnuite a fi implicate în circuitul comercial“, se aratã într-un comunicat al IGPR.
Paguba în dauna statului s-ar cifra la aproape 6,5 milioane de euro, iar oamenii legii urmau a pune în aplicare opt mandate de aducere pentru audieri si dispunerea mãsurilor legale. „Din cercetãri a reiesit cã, în perioada 2014 - 2017, un bãrbat, de 44 de ani, din judetul Ilfov, ar fi creat un mecanism evazionist în care ar fi fost angrenate mai multe firme cu un comportament fiscal inadecvat, mecanism prin care ar fi cauzat un prejudiciu de aproximativ 6,5 milioane de euro“, mai aratã IGPR. ÃŽn 2014, prin intermediul unor societãti comerciale controlate, cei în cauzã ar fi achizitionat materiale de constructii de la mari producãtori din Bulgaria, pe care le-ar fi livrat pe piata internã. Pentru a se sustrage de la plata taxelor si impozitelor datorate bugetului de stat, persoanele angrenate în circuitul evazionist ar fi compensat taxa colectatã, aferentã livrãrilor pe piata internã a produselor achizitionate din spatiul intracomunitar, cu taxa deductibilã aferentã unor achizitii de mãrfuri care nu s-ar fi derulat în realitate. Practic, cei în cauzã ar fi simulat existenta unui circuit comercial artificial, potrivit cãruia mãrfurile ar fi fost achizitionate de la diferiti comercianti locali si, ulterior, revîndute pe piata internã. Sumele provenite din mecanismul evazionist ar fi fost ridicate în numerar sau transferate în conturile altor persoane si însusite ulterior de cei implicati în activitatea necuratã. Actiunile de ieri au beneficiat de sprijinul de specialitate al Institutului National de Criminalisticã, cu participarea luptãtorilor Serviciului pentru Interventii si Actiuni Speciale a Politiei Române.
|
Autentificare
