Promotia 86 de la Carol I, raportul a peste trei decenii
La mijloc de Gustar, vãleat 2017, la Liceul Carol I Bicaz a sunat într-o zi de sîmbãtã clopotelul. De astã datã, pentru absolventii lui '86, acei „frumosi nebuni ai marilor sperante“, ce si-au dat întîlnire în urbea de sub baraj, purtînd la butonierã însemnul „marilor izbînzi“. Adunarea de sîmbãtã, 19 august, a fost deosebit de impresionantã, deoarece, dupã 31 de ani, pe motiv de probleme ale vietii ca oameni maturi, aceastã promotie a retrãit pentru cîteva clipe vremea adolescentei si a primei tinereti. S-a strigat catalogul de cãtre fostii profesori, s-a rãspuns prezent ori absent motivat, si-a etalat fiecare cu modestie frînturi din realizãrile vietii, s-a glumit, s-au depãnat amintiri si s-a pãstrat un moment de reculegere în memoria celor plecati la Cer, profesori ori fosti elevi. Desi anii si-au pus amprenta pe chipul fiecãruia, o datã cu primul pas în incinta scolii, emotia unei întregi generatii avea sã se regãseascã în lumina ochilor. Am putut descoperi cu usurintã acele stãri de smerenie, respect, blîndete, ordine, delicatete, dar si optimism ori curiozitate, specifice statutului de fosti munteni sadea. Si totusi, preaplinul întîlnirii avea sã fie stirbit, mai cu seamã, de absenta unor dascãli, care, sigur, au privit de undeva de sus întreg ceremonialul. Emotia acestora a fost preluatã si de profesorii Dragomir Oprea, Ioana Tepes, Iosif Gille, Aspazia Sandu, Dan Sturzu si inginer Vilus Onu, care s-au aflat printre cei ce le-au fost cîndva elevi. „Despre viata de liceu, ce sã zic? Eram tineri, eram veseli, eram cu adevãrat colegi. ÃŽmi place sã-mi amintesc si sã cred în continuare cã, asa cum se spunea în anii de liceu, am fost si am rãmas una dintre cele mai bune generatii. Dar n-am fi putut învinge în viatã fãrã dascãlii nostri minunati, care ne-au îndrumat cu exigentã, fapt pentru care vreau sã le multumim din inimã“, avea sã spunã Dana Topor, fostã marc, actualmente un jurist de cunoscut în Bucuresti. Sufletul întîlnirii a fost Doina Burghelea, care munceste în Iasi, ce-si pusese în gînd de mai multi ani sã organizeze o astfel de revedere. ÃŽn semn de respect aceasta îmbrãcase din nou fosta uniformã scolarã, cu bentita albã la pãr. „Iatã cã reusit, în sfîrsit, o astfel de reuniune. Cam tîrziu, dar a fost bine si acum. A fost mult de lucru pînã am reusit sã-i contactãm pe majoritatea colegilor, dar satisfactia împlinirii ne-a bucurat enorm“, avea sã ne spunã amfitrioana întîmplãrii de la Liceul Carol. Rugatã sã defineascã generatia fostilor liceeni ai Bicazului, Doina Burghelea a afirmat: „Aceastã promotie este o parte componentã a miracolului, care a fost si sper cã mai este liceul din Bicaz. Acesti fosti copii veneau dintr-o lume a muncii, care stiau cã fãrã învãtãturã nu pot rãzbi. Am amintiri frumoase si abia am asteptat sã ne vedem, sã-mi întîlnesc colegii“. La aceste vorbe s-au adãugat cele ale unui alt absolvent, Cãtãlin Stoleru, care pe lîngã cuvintele exprimînd emotia revederii, a adãugat: „Generatia noastrã a fost una de aur, mai ales în ceea ce a însemnat handbalul scolar. Eram o echipã puternicã si renumitã în zonã, condusã de regretatul profesor Mihai Adamescu, cãreia mai anii trecuti i-am organizat un turneu de handbal la Bicaz, memorialul ce-i poartã numele. Sînt fericit cã ne-am reîntîlnit, toti devenind egali pentru cîteva clipe“. ÃŽntîlnirea de sîmbãtã a fostilor absolventi bicãjeni de acum 31 de ani a continuat printr-o pozã de colectie si o masã festivã. La despãrtire, profesorilor prezenti le-au fost oferite portrete cu figurile lor executate de cunoscutul caricaturist Ovidiu Stanciu, fost la rîndu-i absolvent al Liceului Carol. Toti cei prezenti si-au promis o nouã revedere. De remarcat modul deosebit de împresionant în care profesorul Dragomir Oprea a condus lectia de dirigentie, care s-a dovedit o adevãratã lectie de viatã.
|