România a luat-o razna sub farurile lui Klaus Iohannis si Liviu Dragnea
Sã nu mai fim naivi chiar toti, în ceea ce priveste originea recentelor proteste spontane de stradã. Originea protestelor este situatã în momentul publicãrii exit-polurilor dupã alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 când presedintele Klaus Iohannis si-a exprimat public insatisfactia cã nu si-a obtinut dreptul de a avea „Parlamentul meu“ si Guvernul meu“. Procentul obtinut în alegeri de cãtre PSD si realizarea majoritãtii parlamentare, ca urmare a aliantei cu ALDE, au avut darul sã declanseze rãzboiul lui Iohannis cu PSD. Pentru perioada 2017-2019, Klaus Iohannis si-a propus sã fie farul cãlãuzitor al României, dupã care sã se ghideze toti navigatorii de prin politica noastrã mioriticã. ÃŽn urma rezultatelor obtinute în alegeri, Liviu Dragnea s-a simtit, la rândul sãu, îndreptãtit sã devinã farul politicilor nationale. Ambii protagonisti, având motivatii diferite, si-au propus sã candideze în 2019, pentru functia de presedinte al României. ÃŽn aceastã cursã, Dragnea porneste favorit. Are în spate cel mai puternic partid, rezultatele acestuia, precum si popularitatea câstigatã din didacticismul cu care a prezentat Programul PSD. Iohannis porneste în cursã cu handicapul popularitãtii din 2014 fãcut zob pe parcurs si cu douã partide de buzunar, PNL si USR, care abia se vãd pe esicherul politic. ÃŽn schimb, fiecare din cei doi are probleme cu justitia. Fiecare îsi proiecteazã câte o albire, pânã în 2019, care sã nu le umbreascã candidatura. Liviu Dragnea a fost condamnat în 2016 pentru fraudarea Referendumului din 2012, privind demiterea lui Traian Bãsescu. Washinton-ul a sustinut oficial cã Traian Bãsescu trebuia mentinut în functie, iar Philip Gordon, asistentul secretarului de stat Hilllary Clinton, a sustinut public cã referendumul a fost fraudat cu douã milioane de voturi în defavoarea lui Bãsescu. Ca sã se ajungã la cele douã milioane de voturi, procurorii au ajuns sã punã votantii sã jure prin sate cu mâna pe Biblie, pe capota masinii. Dragnea a avut parte de un proces comandat, spre satisfactia Marelui Licurici si a fost condamnat, fãrã executare, pentru a fi dat de exemplu. ÃŽn schimb, instanta nu i-a stirbit din drepturi. ÃŽn 2014 PSD a gresit, considerând cã singura modalitate de a apãra imaginea secretarului general Liviu Dragnea, a fost sã îl aleagã presedinte al partidului, în locul lui Victor Ponta, si sã îi ofere astfel întreaga putere, expunându-l astfel în mod excesiv. O astfel de expunere, Iohannis nu o putea rata, dacã vroia sã aibã drumul netezit spre Cotroceni în 2019. Ca sã nu rateze Cotroceniul, conditia era ca Dragnea sã fie compromis total, eventual sã facã puscãrie cu executare. DNA a deschis un nou dosar penal lui Dragnea, având ca obiect abuzul în serviciu, pe baza unui denunt.
România fracturatã
ÃŽn aceste circumstante, Klaus Iohannis s-a deplasat intempestiv la Guvern, pentru a smulge premierului Grindeanu promisiunea cã nu va fi deblocat drumul lui Dragnea spre Cotroceni. Adicã, sã nu fie aprobate de Guvern reglementãrile privind gratierea, privind dezincriminarea abuzului în serviciu cu prejudicii sub 200.000 mii lei sau privind limitarea valabilitãtii denuntului la doar sase luni de la producerea faptei denuntate. Klaus Iohannis, cu ajutorul consilierilor sãi, a realizat cã aceste prevederi din Codul Penal si Codul de procedurã penalã, precum si din Legea gratierii, vor avea efecte pozitive si pentru Liviu Dragnea. Un Liviu Dragnea, al cãrui drum spre candidatura pentru presedintie în 2019 nu ar mai putea fi blocat decât de un dosar penal, corect întocmit de procurori, pe bazã de dovezi irefutabile, care sã reziste în fata oricãrei instante exigente. Klaus Iohannis nu îsi poate permite sã traverseze un astfel de risc, asa cã în ziua urmãtoare a anuntat Natiunea cã va lansa procedura unui Referendum pe temele respective, asupra cãrora trebuie sã se pronunte populatia. Antidotul initiativei iohannesciene l-a gãsit Dragnea, anuntând imediat cã PSD va decide organizarea a douã referendumuri pânã în varã, din care, unul pe tema imunitãtii. Populatia va fi de acord cu anularea imunitãtii parlamentarilor si a presedintelui României. Un Iohannis fãrã imunitate, va avea dosar penal de fals si uz de fals si calea închisã spre Cotroceni. Sub farurile celor doi lideri, care dau semnale contradictorii si bulversante, România s-a fracturat în douã. Sub farul lui Iohannis existã o Românie, care iese în stradã, searã de searã. Sub farul lui Dragnea, existã o Românie care stã în casã, asteptând semnalul iesirii în stradã. Este evident cã prezenta în stradã a celor douã Românii ar fi o catastrofã nationalã, de dimensiunea unui iminent razboi civil. Este la fel de evident cã oricât de nobile si de înãltãtoare ar fi unele mesaje ale României din stradã, tot protestul acesteia nu se circumscrie decât luptei politice dintre cei doi lideri, pentru scaunul de la Cotroceni. Toate sloganele României din stradã au o singurã tintã, un singur scop: demolarea lui Dragnea. Dacã Liviu Dragnea, sub presiunea strãzii si-ar da demisia din toate functiile si ar pleca la puscãrie, pentru orice motiv însãilat de DNA, România din stradã ar pleca linistitã acasã, misiunea ei fiind încheiatã. Iar Klaus Iohannis ar defila linistit spre Cotroceni, multumit cã obtine un nou mandat si multumit cã are un nou partid, partidul „România din stradã“.
|
Autentificare
