Piata muncii, despre probleme si legislatie
• migratia masivã a fortei de muncã pune din ce în ce mai mai mari probleme • specialistii sustin cã ultimele mãsuri active ar putea determina stranierii sã se întoarcã acasã • pînã atunci forta de muncã din Republica Moldova încearcã a suplini deficitul din România • Simpla consultare a listei locurilor de muncã puse la dispozitie, sãptãmînal de Agentia Judeteanã pentru Ocuparea Fortei de Muncã aratã faptul cã, de cîtiva ani, angajatorii români nu prea mai gãsesc oameni care sã fie tentati sã munceascã în tarã. Cauzele tin în primul rînd de politica de a plãti mizerabil munca în România, de exodul fortei de muncã spre alte zãri, de greseala de a fi fost desfiintate scolile profesionale, de impozitarea excesivã a angajatorilor si de multe alte greseli, greu de îndreptat. ÃŽn ultima vreme, guvernantii încearcã, prin diverse artificii, sã determine românii plecati la muncã în strãinãtate sã-si doreascã sã se întoarcã acasã. La conferinta de presã sustinutã de directorul AJOFM Neamt, Daniel Chirilã, vineri, 27 ianuarie, acesta a scos în evidentã mãsurile luate de Guvern pentru rezolvarea problemelor de pe piata muncii. Acestea tin în primul rînd de modificarea cuantumului unor salarii si indemnizatii, tinute de ani de zile, deliberat, la un nivel scãzut, cît si de o altã abordare a modului de calificare a fortei de muncã. Cresterea salariului minim pe economie la 1.450 lei, majorarea indemnizatiei pentru absolventi, stimularea angajatorilor, legea uceniciei, eliminarea unor aberatii legislative legate de legea stagiaturii, mãsuri de compensare a navetei si a plãtii chiriilor, sînt doar cîteva mãsuri luate pentru a misca lucrurile de pe piata muncii, vãduvitã în ultimii ani de forta de muncã bine calificatã. „Existã proiecte de lege care, odatã adoptate, ar putea rezolva o serie de disfunctii de pe piata muncii. Cei care îsi gãsesc un loc de muncã în altã localitate, la o distantã mai mare de 50 de kilometri fatã de domiciliu, ar urma sã fie sprijiniti de stat, care va asigura plata a 75% din cuantumul chiriei si plãtii utilitãtilor, dar nu mai mult de 900 de lei. Somerii înregistrati primesc o primã de instalare de 12.500 lei pentru o singurã persoanã, la care se adaugã 3.000 lei pentru somerii însotiti de membrii familiei, ajungîndu-se la o indemnizatie de 15.500 lei. Dacã somerii angajati beneficiazã de locuintã de serviciu, nu primesc decît prima de instalare de 3.500 de lei. Somerii care aleg sã facã naveta, acolo unde este posibil, vor primi o primã de navetã calculatã la 0,5 lei pe kilometru“, a precizat Daniel Chirilã. Specialistii atrag atentia cã pentru a fenta Fiscul, proprietarii nu sînt dispusi sã declare chiria realã, ceea ce face imposibilã aplicarea acestei legi. Prevederile noii legi a uceniciei, existentã si pînã în prezent, dar neagreatã de angajatori din cauza birocratiei si intratã în rîndul legilor „moarte“ va determina o schimbare de atitudine dînd posibilitatea calificãrii la locul de muncã a salariatilor necesari unui angajator, care va fi stimulat sã-si califice forta de muncã necesarã. Si Legea stagiaturii, pentru absolventii de învãtãmînt superior, s-a dovedit a face parte din aceeasi categorie, a legilor neatractive. Pentru cã angajatorii români nu reusesc de ani de zile sã acopere nevoia de fortã de muncã, mai ales în industria textilã sau în agriculturã, suplinesc, deocamdatã, aceastã fortã de muncã cu basarabeni, care n-au reusit sã ajungã în Uniunea Europeanã si sînt ceva mai bine plãtiti în România decît în Republica Moldova.
|