Parada obiceiurilor de iarnĂŁ pe strĂŁzile Pietrei

• ĂŽn cadrul TĂŽrgului de CrĂŁciun, se desfĂŁsoarĂŁ Festivalul de Datini si Obiceiuri Steaua sus RĂŁsare • formatii si ansambluri renumite participĂŁ la a 48-a editie a manifestĂŁrii •

Centrul municipiului Piatra Neamt a rĂŁsunat si va rĂŁsuna de forfota alaiurilor si ansamblurilor care participĂŁ la a 48-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri de IarnĂŁ Steaua sus RĂŁsare, eveniment organizat de Centrul pentru CulturĂŁ si Arte Carmen Saeculare. Manifestarea a fost initiatĂŁ ĂŽn anul 1969 si de atunci, ĂŽn fiecare an, ĂŽn preajma SĂŁrbĂŁtorilor de iarnĂŁ, sĂŽnt invitate la Piatra-Neamt cele mai spectaculoase formatii de colindĂŁtori din judet si din tarĂŁ. Anul acesta manifestarea se ĂŽnscrie ĂŽn proiectul complex TĂŽrgul de CrĂŁciun la Neamt si, ca noutate absolutĂŁ, se desfĂŁtoarĂŁ pe parcursul a douĂŁ zile - 27 si 28 decembrie. Ieri, ĂŽncepĂŽnd cu ora 16, alaiul format din zece grupuri folclorice, a participat la o paradĂŁ a costumelor, pe traseul cuprins ĂŽntre Teatrul Tineretului - Casa de CulturĂŁ - Muzeul de Istorie - Hotel CeahlĂŁu - Teatrul Tineretului. Nemtenii i-au admirat pe cei de la Ansamblul folcloric Mugurasii MĂŁrginenilor, Alaiul de Datini si Obiceiuri din Farcasa, ArnĂŁutii din BĂŁltĂŁtesti, Alaiul de Datini si Obiceiuri din RĂŁucesti, Alaiul de Datini si Obiceiuri din PĂŽncesti, Ursii giroveni, Alaiul de Datini si Obiceiuri din Trifesti, Alaiul de Datini si Obiceiuri din Stefan cel Mare, Alaiul de Datini si Obiceiuri din Urecheni si Ansamblul Izvoarele Borcutului - Borca. DupĂŁ paradĂŁ, cetele eu evoluat pe scena amplasatĂŁ la Curtea DomneascĂŁ, unde au sustinut un amplu spectacol. AstĂŁzi, manifestarea continuĂŁ cu ziua a doua. Pe acelasi traseu din oras, tot de la ora 16, va avea loc o altĂŁ paradĂŁ, care precede evolutiile de pe scena amplasatĂŁ la Turul lui Stefan cel Mare. Vor sosi, pentru a ĂŽmpartĂŁsi, ĂŽmpreunĂŁ cu nemtenii, bucuria Sarbatorilor de iarna, Ursii de la AsĂŁu, judetul BacĂŁu, formatia Cerbul din Helesteni, judetul Iasi), Ansamblul artistic studentesc Arcanul al UniversitĂŁtii Stefan cel Mare, Ansamblul StrĂŁjerii din Dolhestii Mici si Grupul folcloric din Ostra (ultimele trei din judetul Suceava). Lor li se vor adĂŁuga, din Neamt, Alaiul de Datini si obiceiuri Roznovenii din Roznov, Alaiul din Trifesti si artistii de la Ansamblul Floricica de la munte al Centrului pentru CulturĂŁ si Arte Carmen Saeculare.

CĂŽte ceva despre „actori“

Ansamblul folcloric Miorita, din Piatra Soimului, a apĂŁrut ĂŽn 1972, la initiativa unui fiu al satului, initial fiind o formatie de nouĂŁsprezece fluierasi. DupĂŁ 1989, sub coordonarea profesorului Gheorghe TĂŁbârnac, formatia a fost mĂŁritĂŁ, devenind ulterior Ansamblul folcloric Miorita, cu sectiuni de fluierasi, dansuri populare, solisti vocali si instrumentali. În prezent, ansamblul coordonat de viceprimarul comunei, Ioan Otel, numĂŁrĂŁ patruzeci de membri, dintre care cincisprezece sĂŽnt copii. Formatia Izvoarele Borcutului se remarcĂŁ prin Jocul caprei si Ceata de mascati. Din formatie fac parte personaje frumoase, hazlii, sau personaje zdrenturoase, grotesti: CĂŁpitanul, Turcul, Irodul, Caprele, Tapii, Fluierasul, Maresalii sau Tiganii, MĂŁnditele, Fanariotii, Mosneagul, Baba, Dracul, Moartea. Formatia este coordonatĂŁ de directorul CĂŁminului Cultural din comunĂŁ, PetricĂŁ Iliescu. Alaiul de datini si obiceiuri din comuna RĂŁucesti a adus la Piatra Neamt datinile si obiceiurile zonei. Formatia este coordonatĂŁ de profesorul Gheorghe SmĂŁu. Banda lui Bujor din comuna Grinties, este o traditie veche ĂŽn aceastĂŁ regiune, ĂŽn localitatea montanĂŁ pĂŁstrĂŽndu-se piesa de teatru folcloric ĂŽn forma originalĂŁ, cu vechile cĂŽntece si doine, inclusiv costumele specifice haiducilor de munte. Chiar si astĂŁzi se regĂŁsesc fotografii cu Banda din 1923. Cel mai ĂŽn vĂŽrstĂŁ participant din echipa actualĂŁ, Constantin CeapĂŁ, stie piesa de mic copil, asa cum a ĂŽnvĂŁtat-o de la tatĂŁl sĂŁu. În componenta formatiei, ĂŽn 2010, a intrat un bĂŁtrĂŽn de optzeci si patru de ani, Vasile Asavei, care a fost ĂŽn Banda lui Bujor timp de 68 de ani, interpretĂŽnd personajul „Jidanul“. Formatia Sumanarii din Trifesti s-a ĂŽnfiintat ĂŽn 1971, atunci cĂŽnd, descoperind frumusetea sumanelor tinute ĂŽn lĂŁzile de zestre ale bĂŁtrĂŽnilor satului, ĂŽnvĂŁtĂŁtorul Dumitru Stoean a avut initiativa organizĂŁrii unui ansamblu care sĂŁ reprezinte comuna la una dintre primele editii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini si Obiceiuri de la Piatra Neamt. Grupul este format din douĂŁzeci de urĂŁtori de vĂŽrste care se ĂŽntind pe parcursul a trei generatii. Acestia poartĂŁ sumane care au peste o sutĂŁ de ani vechime, confectionate de mesterul Habagiu, cel care, din pĂŁcate, n-a lĂŁsat nimĂŁnui mostenire secretul mestesugului sĂŁu, ceea ce face cu atĂŽt mai pretioasĂŁ costumatia urĂŁtorilor. Sumanele sĂŽnt tesute din lĂŽnĂŁ bĂŁtutĂŁ si sĂŽnt cusute manual cu snur tot din lĂŽnĂŁ. Din recuzita grupului coordonat de Elena Vasilica CasĂŁmândrĂŁ nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgĂŁlĂŁii, cĂŽrĂŽitoarea, fluierul, si cornul de vĂŽnĂŁtoare. Originea jocului ursului la AsĂŁu se pierde mult ĂŽn timp. DacĂŁ ĂŽn anii '60, jucau vreo opt oameni, acum blĂŁnurile sĂŽnt purtate de circa 60, inclusiv de tinere din zonĂŁ. Ansamblul folcloric FloricicĂŁ de la Munte al Centrului pentru CulturĂŁ si Arte Carmen Saeculare Neamt a fost ĂŽnfiintat ĂŽn 1971 si s-a consacrat, ĂŽn timp, ca unul dintre cei mai importanti pĂŁstrĂŁtori de culturĂŁ traditionalĂŁ româneascĂŁ. De patru decenii, ansamblul nemtean cutreierĂŁ Europa, ducĂŽnd cu el frumusetea dansurilor, cĂŽntecelor si a costumelor populare românesti.