Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Decembrie 2016
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 12 Decembrie 2016
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Plutãritul, nostalgia unor vremuri apuse

• a doua editie a lucrãrii „Plutãritul pe Bistrita“ a fost lansatã zilele trecute la Borca • cartea profesorului Constantin Cojocaru Tuiac este una de referintã în domeniu, pentru realizarea ei autorul petrecînd ani de zile prin biblioteci, arhive si pe teren • în 2011, el a condus o expeditie pe Bistrita cu o plutã • acum are în plan, cu ajutorul Romsilva, sã realizeze o plutã turisticã, pentru cei interesati de fosta îndeletnicire a muntenilor •

Plutãritul pe Valea Bistritei a fost tema unei dezbateri organizate de Biblioteca Aurel Dumitrascu, ce a avut loc cu cîteva zile în urmã la Borca, gazdã fiind Liceul Mihail Sadoveanu. ÃŽntîlnirea celor ce poartã în suflet nostalgia vremilor pe cînd plutãritul constituia o preocupare de bazã în zonã a fost prilejuitã de lansarea pe piata editorialã a celei de-a doua editii a lucrãrii „Plutãritul pe Bistrita“, de Constantin Cojocaru - Tuiac, profesor universitar si diplomat nãscut, crescut si format ca om în satul Lunca, aproape de Borca. Amfitrionii activitãtii au fost bibliotecara Iolanda Lupescu si profesorul Vasile Amariei, directorul liceului, iar asistenta a fost alcãtuitã din intelectualii de pe Valea Bistritei, elevi si locuitori ai comunei, pentru care actiunea a constituit o dulce amintire a unei profesii apuse o datã cu metamorfozarea hidroenergeticã a zonei. Cît priveste lucrarea, prefatatorul acesteia, profesorul Dan Mihãilescu, afirmã printre altele cã „este un studiu stiintific, structurat pe 27 de capitole de la Rolul lemnului în economie pînã la Catargele din Carpati si Lutierii din Cremona“, iar din punctul de vedere al surselor de informatii autorul s-a bazat pe cercetãri aprofundate în Biblioteca Nationalã a României, Biblioteca Academiei si Arhivele Statului, dar si pe propria memorie ori dialogul cu fostii colegi de breaslã, stiut fiind cã autorul, Constantin Cojocaru - Tuiac si-a petrecut cîtiva ani ai tineretii sale ca plutas pe Bistrita. De altfel, autorul a tinut sã confirme faptul cã lucrarea este prima de o asa anvergurã în domeniu, cã este o lucrare de referintã si cã pentru întregul material bibliografic supus cercetãrii i-au trebuit ani de muncã între zidurile bibliotecilor si pe teren. Bucurîndu-se de o primire caldã la Borca, autorului i s-au adresat cuvinte pline de apreciere de cãtre bibliotecara Iolanda Lupescu, profesorul Paul Scripcaru, care a adus spre cunoasterea celor tineri a unui tuiac veritabil, si profesorul Vasile Amariei. Cele cîteva ore de dialog au fost pe alocuri „condimentate“ cu bucãti muzicale, printre care si Balada plutasului, interpretate cu sensibilitate de cãtre grupul vocal al liceenilor din Brosteni, pregãtit de profesoara Paula Bondar. De un interes special s-a bucurat expozeul autorului, profesorul Constantin Cojocaru - Tuiac, care dincolo de prezentarea cãrtii cu adausurile ce le-a presupus editia a doua, a deconspirat faptul cã se aflã în plinã pregãtire a unui proiect sustinut si de Ocolul Silvic Borca, prin care doreste sã realizeze o plutã turisticã prin intermediul cãreia cei interesati de fosta îndeletnicire a muntenilor de altãdatã sã poatã încerca pe viu mînuirea cîrmei si întrecerea cu apa Bistritei cea iute si pe alocuri nãvalnicã. De reamintit cã prima editie a lucrãrii „Plutãritul pe Bistrita“ a vãzut lumina tiparului în 2010, lansarea avînd loc tot la Borca, iar în vara lui 2011, autorul, conform unei promisiuni, a construit o plutã pe care a purtat-o pe apele rîului, de la Barnar - Suceava pînã la Poiana Teiului - Neamt, avîndu-i alãturi pe vreo cîtiva dintre fostii plutasi de pe Bistrita. De altfel, evenimentul este cuprins în noua editie printr-un bogat material ilustrativ. Seriozitatea si vigoarea profesorului, chiar si la cei 81 de ani ai sãi, ne face sã fim siguri cã proiectul la care lucreazã în prezent va deveni în curînd realitate. Si dacã tot vorbeam de nostalgii, iatã cîte ceva dintr-un reportaj cu titlul „Expeditie cu ultimii plutasi“, publicat pe 6 iunie 2011 în Monitorul si în care relatam despre voaiajul unor bãtrîni pe apele rîului.

3-4 iunie 2011

Plutãritul pe Valea Bistritei a devenit, pentru douã zile ale sfîrsitului de sãptãmînã (3/4 iunie - n.n), actualitate. ÃŽntîlnirea celor ce poartã în suflet amintirea vremilor pe cînd meseria constituia o preocupare de bazã în zonã a fost prilejuitã de lansarea la apã a unei plute pe Bistrita, la Barnar, în judetul Suceava si transportul ei, cu plutasi veritabili, pînã în satul Galu, din comuna Poiana Teiului. Autorul aventurii a fost Constantin Cojocaru - Tuiac (...), care în urmã cu un an a lansat pe piata editorialã lucrarea purtînd titlul „Plutãritul pe Bistrita“. Obiectivul acestei întîmplãri, pline de nostalgie pentru vîrstnici si inedit pentru tineri, a fost acela de a readuce în prezent pentru o clipã un crîmpei din existenta de altãdatã a trãitorilor locului. „Am dorit foarte mult sã realizez acest lucru. Sã aduc în actualitate un moment al plutãritului de altãdatã si sã retrãiesc acele vremuri. Pentru mine a fost extraordinar de reconfortant sã mai simt atmosfera de atunci, sã mã mai vãd pe plutã, s-o conduc si sã admir peisajele de pe Valea Bistritei“. Si cum nu-i de ici de colo sã fii martorul unui astfel de eveniment rarisim, aveam sã purcedem si noi în zonã pentru a lua urma plutei cu pricina.

Emotii

Sîmbãtã, putin peste 9 ceasuri, ajungem la Lunca, Borca. Aflasem cã pluta, pornitã cu o zi înainte din Barnar, trãsese peste noapte în chiar satul de obîrsie al domnului profesor. Numai cã, la descãlecatul nostru în sat, peste tot trona linistea. ÃŽntrebãm în dreapta si-n stînga pînã dãm de casa omului. Facem o strigare la poartã si ne apare de dupã coltul casei gazda, de la care aveam sã aflãm cã nimerisem unde trebuie. Sîntem invitati pe ceardac la o cafea, pînã la sosirea celui pe care-l cãutam, care, ni s-a spus, tocmai plecase la Borca dupã plutasi. „Cã timpul trece si la 11, cel tîrziu, îi plecarea“, ne-a povestit doamna, sotia profesorului. Si cum ne-a indicat locul de acostare al „ambarcatiunii“, curiosi din fire, dãm un ocol plutei. Ca sã nu pierdem timpul degeaba. Mai trec ceva minute si auzim zarvã în curte. Tocmai sosise autorul întîmplãrii, însotit de mai multe persoane, plutasi, prieteni, rude, un întreg cortegiu, ce dãdea ascultare la fiece indicatie a liderului. La aflarea vestii, precum cã sîntem de la presã, se îndreaptã spre ceardac, facem cunostintã si schimbãm primele vorbe, un fel de preambul al dialogului de peste zi, purtat direct la buza plutei, atît cu Constantin Cojocaru - Tuiac, cît si cu plutasii Aurel Buzdugan, Gavril Cîrjã, Marin Gheorghe si Gheorghe Todosia, toti trãitori ai satului vecin, Pîrîul Cîrjei. „Astãzi (n.r. - sîmbãtã) este cea de-a doua zi a aventurii noastre si plecãm din Lunca pînã la Galu. Parcursul va fi de vreo 20 de kilometri. Spuneam cã este o aventurã. Asta si pentru cã nu au mai mers pe Bistrita plute de 50 de ani, iar rîul si-a modificat albia. Sînt multe locuri în care au apãrut grinduri si cele mai periculoase sînt acelea care nu se vãd si care pot deveni adevãrate capcane. Mã refer la cele unde apa este de doar 10 centimetri. Pluta fiind dintr-un lemn cu multã apã în el nu pluteste cum ar trebui. Pentru cã, normal, busteanul plutei ar trebui sã stea o treime sub apã si douã treimi deasupra. Ei, la noi este invers si de asta avem fricã cu acele grinduri“, ne-a spus profesorul, agitat nevoie mare .

„Am plutãrit de mic copil si pînã s-onchis. Chiar mi-o fost dor“

„Pentru început, atît si nimic mai mult cãci sîntem presati de timp. Dom'le da' unde-s plutasii? Cã n-or fi la cîrciumã! Mergeti dom'le si cãutati-i“, strigã dragomanul de-o aventurã a plutãritului pe Bistrita. Profitãm de fisura în reperul orar al aventurii si-i mai smulgem cîteva vorbe domnului profesor. „ÃŽn trecut beau plutasii? - Ei, ce sã vã zic? ÃŽn timp ce mergeau cu pluta la vale, nu. ÃŽnsã, încercau sã recupereze perioada de abstinentã cînd veneau înapoi. Cînd intrau în crîsmã scoteau banii de la chimir si plãtind consumatia îsi ziceau: «Pe apã v- am luat, pe apã vã dau!» Asa cã întelegeti cum mai stãtea treaba. Uite- i cã vin!“, încheie Constantin Cojocaru. Si într-adevãr, patru oameni cu chip brãzdat de trecerea anilor, dar ce presupuneau vrednicie, avînd cu ei încãrcati cu tapine, topoare, sprãngi si clupe îsi fac aparitia. ÃŽn trecere spre plutã, le smulgem cîteva vorbe. „Am plutãrit de mic copil si pînã s-onchis plutãria. Acum am 72 de ani si cum de vreo 42 de ani nu se mai plutãreste... Chiar mi-o fost dor. Noroc de domnu' profesor cã ne-o pus la treabã“, ne-a spus Aurel Buzdugan, unul dintre plutasii trecutului, iar Gavril Cîrjã avea sã adãuge: „Am plutãrit de la vîrsta de 14 ani si n-am nici o fricã de apã si plutã. ÃŽn 3-4 ore sîntem la Galu, dacã ne-ajutã Dumnezeu“. La locul plecãrii se adunaserã mai multi oameni pentru a observa „decolarea“. De la înãltimea vîrstei de 84 de ani privea tãcut si Simion Cojocaru, fratele mai mare al profesorului. „ÃŽnainte Bistrita era mai mare, da' amu... Eu am lucrat la echipa care dãdea drumul la plute cînd se întîmpla v-o poznã. Pe atunci functiona haitul si plutele mergea cum trebi. Dacã scapã de zona asta unde apa- i nicã, apoi merge tot la vale“, ne-a spus omul pe chipu cãruia se putea citi cu usurintã nostalgia tineretei.

Peripetii la Rates

Mai aruncãm si noi o privire. Observãm cã pluta se pusese deja în miscare. O luãm la picior pentru a-i iesi în cale mai în aval. Dupã noi si profesorul Cojocaru. „Nu ne-am urcat toti pentru a nu îngreuna pluta. O sã ancoreze dupã ce trece de locurile astea cu apã micã si apoi ne suim si noi“, ne spune. La vreo cîteva sute de metri, în aval, s-a fãcut îmbarcarea completã. ÃŽntre timp mai aflasem de la autorul întîmplãrii cã, vineri, cei 20 de kilometri, de la Barnar la Lunca, fuseserã parcursi fãrã prea mari evenimente. „Doar douã locuri cu probleme, legate, asa cum vã spuneam, de grinduri, unul rezolvîndu-l cu tapina si altul cu sprijinul unui tractor pus la dispozitia noastrã de Romsilva. De altfel, pe parcursul traseului existã din loc în loc tractoarele ocoalelor silvice, care la caz de nevoie, ne sar în ajutor“, a afirmat Constantin Cojocaru, ce purta în mînã o clupã de care nu avea nevoie, dar dacã tipicul o cerea n-avea ce face. Si chiar a comentat iritat pe seama uneltei. O datã cu pluta am pornit si noi la vale poposind pe cîte un pod pentru a mai face poze. Spre surprinderea noastrã, malurile Bistritei si podurile din Pîrîul Cîrjei, Borca, Pîrîul Pîntei si Farcasa musteau de lume curioasã a vedea pe viu strãvechiul mijloc de transport al masei lemnoase si a altor mãrfuri, mijloc de transport ce fãcea legãtura între Dorna si Piatra Neamt si de-acolo pînã la Galati. La trecerea plutei, despre care am uitat sã spunem cã era confectionatã doar dintr-un cãpãtîi, avea doi cîrmaci si-un dãlcãus, oamenii aplaudau si salutau plutasii. La rîndu-le, acestia le rãspundeau plini de fericire, asta pînã ce, la iesirea din Borca, în punctul Rates, un grind viclean avea sã le facã figura, punînd pluta de-a coasta cursului de apã si proptind-o pe bancul de bolovãnis. Numai cã, imediat avea sã aparã si tractorul salvator. Agãtînd buza plutei cu spranga si trãgînd-o cu troliul a pus-o din nou în miscare. Si tot asa, fãrã vreun eveniment major nedorit, înspre searã pluta a ajuns la destinatie, adicãtelea la Galu...

Articol afisat de 1470 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion ASAVEI)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective