De la primari, iatã ce-ar vrea ministrul Educatiei
• ministrul Mircea Dumitru lanseazã Parteneriatul pentru o scoalã mai
bunã • el face apel la primari sã aibã în vedere sprijinirea scolilor
pentru obtinerea autorizatiilor sanitare si de securitate la incendiu, achizitii si pentru decontarea navetei dascãlilor • Primarii din judetul Neamt au primit o invitatie din partea sefului învãtãmîntului românesc de a face un parteneriat, spre binele tuturor elevilor. Mircea Dumitru, ministrul Educatiei Nationale si Cercetãrii Stiintifice, invitã autoritãtile locale sã se alãture unui demers ale cãrui obiective sînt sustinerea mai puternicã a educatiei si îmbunãtãtirea conditiilor de activitate din scoli în perspectiva începerii unui nou an scolar. „Parteneriatul pentru o scoalã mai bunã“ vizeazã implicarea tuturor factorilor responsabili - minister si autoritãti locale - într-un proces de colaborare în interesul superior al generatiilor de elevi care, de fapt, înseamnã viitorul României. „Atunci cînd vorbim despre scoalã vorbim, de fapt, despre modul cum întelegem sã dãm formã viitorului nostru. Or, el nu se poate contura fãrã implicarea noastrã constantã, nepartizanã si cu viziune. ÃŽmi exprim speranta cã noul an scolar este, cu ajutorul dumneavoastrã, mai bine pregãtit pentru elevi si profesori. Cã, împreunã, putem contura lumea în care orice vis este permis pentru copiii nostri, dînd, astfel, sens viitorului lor“, a declarat ministrul Mircea Dumitru.
Ce presupune Parteneriatului pentru o scoalã mai bunã
Proiectul pentru care ministrul face apel la primari astfel încît sã îi asigure succesul îi vizeazã si pe copiii care în principiu din cauza sãrãciei nu ajung la scoalã, în ciuda dorintei lor de a urma cursurile. „Educatia este un domeniu de o importantã majorã nu doar pentru elevii, studentii sau profesorii de astãzi. Educatia este despre astãzi, despre mîine dar si despre generatiile care vor veni. Este si va fi despre oameni si modul în care toti reusim sã conturãm societatea. ÃŽn România sînt peste trei milioane de elevi, pentru cã doar atîtia copii reusesc sã vinã la scoalã. Pentru multi altii ca ei, scoala reprezintã doar un vis. Lipsurile îi împiedicã pe acestia sã învete sã citeascã, sã scrie, sã îsi punã întrebãri si sã gãseascã rãspunsuri. Pentru multi, o carte de povesti este o lume la care nu reusesc sã ajungã. (...) ÃŽn România încã avem copii analfabeti, iar vina nu este a lor. Avem copii care merg la scoalã, dar dincolo de activitatea rutinierã, aici nu gãsesc acel spatiu prietenos si incluziv de dezvoltare de care au ei nevoie. Iar cauzele sînt multiple. Pentru faptul cã toti copiii despre care am vorbit mai devreme nu vor ajunge sã îsi împlineascã propriul potential, responsabilitatea o purtãm noi, adultii“, a spus ministrul, fãcînd referire la scãpãrile majore ale învãtãmîntului românesc. Avînd în vedere cresterea procentului de analfabeti de la an la an, primarii au fost gãsiti principalii factori de decizie în îndreptarea situatiei. „Mã adresez dumneavoastrã pentru cã sînteti acolo, lîngã toti acesti copii si pentru cã, împreunã, putem sã îi ajutãm. Guvernul si-a îndreptat atentia cãtre comunitãtile mai putin avantajate, dar avem nevoie si de sprijinul dumneavoastrã. ÃŽn acest mandat, am înteles cu totii cã România nu este doar despre rezultate exceptionale si scoli frumoase, despre minti sclipitoare care pot da totul, pentru cã li se oferã aceastã sansã, ci si despre scoli vechi de zeci de ani, despre copii care trebuie sã înfrunte sãrãcia si despre profesori care au nevoie de recunoasterea muncii lor“, sustine oficialul.
„O scoalã înseamnã, în egalã mãsurã, si profesori“
Continînd în a explica demersul sãu, ministrul spune cã autoritãtile locale înteleg ce înseamnã o scoalã pentru comunitate, dar cã sînt locuri unde este nevoie de o implicare mai activã: „Copiii nostri învatã, în continuare, în scoli fãrã autorizatie sanitarã de functionare. Pentru cã, în aceste scoli, lipsesc conditiile minimale de igienã. Cum ar putea sti acesti copii despre «stil de viatã sãnãtos», dacã nu îi ajutãm sã deprindã obiceiuri minimale. Apoi, autorizatiile de securitate la incendiu. Este vorba de siguranta copiilor si a cadrelor didactice în spatiile unde îsi petrec mare parte a zilei. Si cred cã la asta trebuie sã ne gîndim, în primul rînd. Sînt ferm convins cã în fiecare scoalã existã elevi al cãror efort meritã rãsplãtit si, astfel, sustinut. Este modul în care si puteti contribui la un viitor mai bun pentru copii si, implicit, pentru comunitate. Pentru cã o astfel de valoare adãugatã individual se întoarce cãtre societate. O scoalã înseamnã, în egalã mãsurã, si profesori. Pentru aceia dintre ei care fac naveta pentru a ajunge la ore, implicarea dumneavoastrã în decontul navetei este esential. De altfel, cred cã pentru bunul mers al scolii este la fel de important si modul în care comunitatea scolarã dialogheazã cu dumneavoastrã. Aici, echilibrul si parteneriatul sînt singurele modele care pot functiona. Atunci cînd vorbim despre scoalã vorbim, de fapt, despre modul cum întelegem sã dãm formã viitorului nostru. Or, el nu se poate contura fãrã implicarea noastrã constantã, nepartizanã si cu viziune. ÃŽmi exprim speranta cã noul an scolar este, si cu ajutorul dumneavoastrã, mai bine pregãtit pentru elevi si profesori. Cã, împreunã, putem contura lumea în care orice vis este permis pentru copiii nostri, dînd, astfel, sens viitorului lor“.
Ce-i prin scolile nemtene
În Neamt, unitãtile de învãtãmînt detin 344 de clãdiri, dintre care doar 297 au autorizatie sanitarã de functionare. Principalele motive pentru care 47 de clãdiri nu o au se referã la lipsa apei si nepotabilitate. În ceea ce priveste autorizatia de securitate la incendiu, reprezentantii ISU spun cã se emite în primã fazã un aviz pentru respectarea reglementãrilor tehnice în vigoare a mãsurilor de apãrare împotriva incendiilor adoptate în documentatiile tehnice de proiectare pentru constructii, instalatii si alte amenajãri si în a doua etapã, dupã finalizarea lucrãrilor, acordã autorizatia. 33 de clãdiri apartinînd de 30 de unitãti scolare nu detin autorizatia. Motivele care au condus la aceastã situatie sînt neurmãrirea de cãtre beneficiari a realizãrii mãsurilor de securitate prevãzute în documentatia aferentã avizelor; constatarea cu întîrziere, dupã epuizarea fondurilor, a nerealizãrii mãsurilor de securitate la incendiu; realizarea investitiilor fãrã obtinerea avizului de la ISU etc.
|
Autentificare
