Centenar Nicolae Anestiadi (1916-2016)
La Chisinãu, vineri 26 august 2016, a avut loc comemorarea a o sutã de ani de la nasterea ilustrului chirurg al Republicii Moldova, Nicolae Anestiadi. Invitati de onoare, semnatarul acestor rânduri, alãturi de profesorii Mircea Beuran de la Bucuresti si Eugen Tîrcoveanu de la Iasi, am avut fericitul prilej de a asista la o festivitate si sesiune de comunicãri de înalt prestigiu. ÃŽn prima parte a evenimentului, personalitãti de mare prestigiu precum academicienii Ion Ababei, rectorul Universitãtii de Medicinã „Nicolae Testemitanu“ si Gheorghe Ghidirim, ca si profesor Romeo Scerbina, au evocat figura medicului scolit la Universitatea de Medicinã din Iasi si Lvov, în acelasi timp dascãlul care a inaugurat chirurgia modernã în Basarabia postbelicã si a organizat învãtãmântul medical basarabean la nivel mondial.
Personalitate de primã mãrime a medicinii basarabene, în scurta sa existentã (a murit la 52 de ani), a reusit performante deosebite dar, mai ales, a creat o scoalã medicalã de prestigiu, a pus bazele chirurgiei toracice si cardio-vasculare, ale anesteziei si reanimãrii, a vegheat la formarea si perfectionarea a numeroase generatii de medici. A fost lansat si un volum omagial si medalia comemorativã închinate personalitãtii celui evocat. Profesorul Eugen Gutu, presedintele Asociatiei Chirurgilor din Moldova „Nicolae Anestiadi“ a conferit Medalia si Brevetul mai multor chirurgi. Si semnatarul acestor rânduri a fost onorat cu medalia centenarã si în cuvântul sãu a arãtat cã, pãstrând proportiile, satisfactia si semnificatiile distinctiei primite sunt aceleasi ca ale medaliilor primite la recent încheiata Olimpiadã de la Rio si cã retrãieste sentimentul încercat în urmã cu mai bine de 25 de ani când, imediat dupã revolutie, colegii basarabeni i-au pus pe frunte pecetea de „primul chirurg din România care a venit la noi“, pe care l-a purtat ca un blazon. Si-a exprimat pretuirea fatã de cei care nu uitã trecutul si pe cei care au binemeritat în medicinã si chirurgie. Fãrã respectul pentru trecut si pentru cei care ne-au fost modele nu însemnãm nimic. ÃŽn 1988, marele profesor Alexandru Pesamosca, rostea cuvinte memorabile: „Românii au avut întotdeauna domni mari si chirurgi mari“. Ce pleiadã de chirurgi de primã mãrime ai Basarabiei am cunoscut! Ce pleiadã de chirurgi din România au crescut sub ochii mei! Din pãcate, multi s-au dus sã-si doarmã somnul de veci. Cuvintele profesorului Pesamosca erau rostite la Piatra Neamt, cu prilejul sãrbãtoririi a 75 de ani de viatã ai profesorului Ion Juvara (*) , într-o manifestare unicat, fãrã egal si irepetabilã, fiindcã se producea în '88, când era interzisã orice omagiere, în afara celor douã genii carpatine cu care ne blagoslovise Dumnezeu. Foarte probabil cã pentru multi dintre cei prezenti, numele de Juvara nu spune nimic, dar el a fost promotorul chirurgiei si a scolii chirurgicale moderne ale României. Ceea ce a fost Ion Juvara în dreapta Prutului, a fost Nicolae Anestiadi în stânga lui. Nu s-au cunoscut, dar au fost contemporani (centenarul Juvara s-a serbat în 2013) si au fost oamenii timpului. ÃŽn partea a doua a evenimentului a avut loc o sesiune stiintificã de valoare, în care s-au dezbãtut probleme ale medicinii contemporane. Manifestarea de la Chisinãu s-a înscris printre marile evenimente dedicate trecutului si respectului fatã de înaintasi.
(*) În anul 1966, a fost operat, în conditii de urgentã, Leontin Sãlãjan, ministrul MAN. Postoperator a survenit o complicatie care-i punea viata în pericol. Apelat Lucien Léger, ilustru chirurg parisian, acesta si-a întrebat interlocutorii de ce îl cheamã pe el, când în tarã existã Ion Juvara? Din pãcate... acesta era la puscãrie, pentru detinere de aur. A fost scos, a vãzut bolnavul si a declarat cã si dacã îl învelesc în aur, este pierdut. Lucru care s-a si petrecut. Profesorul nu a mai fost dus la puscãrie, a fost încadrat în mai multe spitale modeste, dar timpul si-a spus cuvântul si a devenit marele chirurg de reputatie mondialã.
Dr. Virgil RÃZESU
|
Autentificare
