Regina Ana, primul drum la fostul Domeniu al Coroanei
• în ziua înmormîntãrii Reginei Ana, si Bicazul este cu inima si sufletul alãturi de Familia Regalã • în urmã cu 19 ani, atunci cînd a fãcut prima sa vizitã în Neamt, suverana s-a oprit în urbea de sub baraj • pe 2 mai 1997, Regina Ana a descoperit locurile unde Mihai I îsi petrecea vacantele din copilãrie • „ Le multumesc oamenilor care pe mine cel putin m-au coplesit prin primirea pe care mi-au fãcut-o“, declara regina la acea vreme • cuplul regal a revenit în Neamt în urmã cu nouã ani, în noiembrie 2007 •
Bicazul si-a legat pentru totdeauna istoria de existenta Regalitãtii. Nu întîmplãtor, multi dintre bicãjeni trãiesc în aceste zile dramatice, durerea trecerii în eternitate a Majestãtii Sale Regina Ana, adjudecîndu-si tristul eveniment ca pe o dramã a comunitãtii. Cu acest nefericit prilej, bicãjenii îsi amintesc cu nostalgie de anul 1997, cînd prezenta celor doi monarhi într-o scurtã vizitã la Bicaz, a readus în contemporaneitate, pentru cîteva ceasuri, istoria interbelicã a locului. „A fost un moment istoric pe care l-am trãit cu mare emotie. Nu credeam sã ajung sã mai vãd vreodatã la Bicaz pe Regele Mihai, cel despre care auzisem de la pãrinti cã petrecuse în copilãrie multe zile de vacantã aici, la Domeniul Coroanei“, a spus Victor Voaides, un vîrsnic de pe Valea Bicazului, care în 97 a tinut cu tot dinadinsul sã fie prezent la întîlnirea de la Bicaz cu înaltii monarhi. „ÃŽmi amintesc cum în fata Primãriei, care fusese clãdirea Domeniului Coroanei, erau adunati foarte multi oameni, puhoi de lume din Bicaz si din zonã, dorind sã ofere flori si sã adreseze cîteva cuvinte fostului suveran. Si cum Majestatea Sa a depãsit ora sosirii, n-a plecat unul, toti asteptînd cu rãbdare pînã la sosirea oaspetilor. A fost cutremurãtor de emotionant! Ce mai, istorie adevaratã...“, a povestit Constantin Luca, un bicãjean pasionat de istoria scrisã, dar si cea trãitã, pînã la cei 80 de ani ai sãi. Cît priveste vizita din 97, în periplul prin România figurînd si Bicazul, familia regalã a salutat multimea adunatã în fata Primãriei din balconul clãdirii, înainte de a intra în sala de consiliu a institutiei administrative, loc în care Regele Mihai, avînd-o alãturi pe MS Regina Ana, a purtat o scurtã discutie cu primarul de atunci al orasului, Ion Crãciun. Liderul local, puternic emotionat, i-a asigurat pe distinsii oaspeti cã sînt oricînd bine veniti la Bicaz, în fosta Casã Regalã (actuala Primãrie) unde Regele a petrecut mult timp în tinerete. Fostul suveran l-a întrebat pe edil care este atmosfera în oras referitor la fosta casã regalã, iar primarul i-a spus cã prezenta atîtor locuitori (aproximativ 2000 - n.red.) în fata Primãriei spune tot despre atmosfera din Bicaz. Primarul Ion Crãciun l-a întrebat pe Regele Mihai dacã intentioneazã sã se stabileascã în tarã, rãspunsul suveranului fiind: „Nu încã, mai am mult de fãcut pentru România din afarã si deocamdatã nu am unde sã stau în tarã“. O surprizã pentru înaltul monarh a fost prezenta Ruxandrei Braniste, fosta cameristã a Castelului Regal, care cu greu a reusit sã ajungã în sala de Consiliu a Primãriei. Emotia femeii la întîlnirea cu Regele Mihai i-a fost amplificatã de faptul cã monarhul a recunoscut-o si i-a adus aminte de perioadele cînd venea la Bicaz în tinerete. Atmosfera vizitei a fost în general relaxantã, o contributie avînd-o modul de abordare al dialogului de cãtre MS Regina Ana, care s-a dovedit a fi foarte sociabilã. La intrarea în salã a profesorului Costache Lupu, ce afisa imaginea sa de personaj al Vestului Sãlbatec, Regina a exclamat vesel: „C'est un cowboy!“, la care seful bazei hipice pietrene scotîndu-si umerii înainte a scuturat din cap afisînd un zîmbet, pe care l-a transmis imediat întregii asistente. N-au lipsit nici unele gafe fãcute de cãtre primarul Crãciun, precum promisiunea cã va rezerva oaspetilor o camerã în Primãrie, în care sã tragã atunci cînd va fi cazul, ori rãspunsul la întrebarea suveranului, privind modul în care a fost preparatã cafeaua, care a sunat asa: „Din Germania Majestate“, pe vremea aceea românii optînd pentru o marcã de cafea nemteascã (Viener). La plecare, primarul a reusit sã smulgã de la fostul suveran promisiunea de a trece prin Bicaz ori de cîte ori va reveni în zonã, fapt care însã nu s-a mai petrecut. ÃŽn curtea Primãriei familia regalã a fost invitatã sã sãdeascã un brad care stã si astãzi, drept mãrturie a trecerii distinselor fete regale prin localitatea Bicaz. ÃŽn cursul vizitei din 1997, Regina Ana a avut amabilitatea sã dea o scurtã declaratie în exclusivitate pentru Monitorului de Neamt: „Am descoperit cã aveti niste locuri minunate si astãzi am vãzut pentru prima oarã locurile unde sotul meu a petrecut multe vacante. Aveti un oras frumos, cu oameni care pe mine cel putin m-au coplesit prin primirea pe care mi-au fãcut-o. Le multumesc“. Dupã scurtul, dar istoricul popas la Bicaz, coloana oficialã regalã s-a îndreptat spre Tîrgu Neamt.
Bicazul, resedinta Domeniului Coroanei
Pentru generatia tînãrã, trebuie spus cã Bicazul a fost resedinta Domeniului Coroanei Române, un fond de proprietãti care asigura sustinerea economicã a curtii regale, înfiintat printr-o lege din 9 iunie 1884 la initiativa lui Ion Brãtianu. Acest lucru a impus în fosta comunã nemteanã lucrãri de amenajare si construire a unor obiective de primã importantã pentru buna desfãsurare a activitãtilor ce aveau sã urmeze: palatul regal, teatru, farmacie, baie popularã, brutãrie, moarã, darac, o micã uzinã electricã (un dinam de 110V si 25KV actionat de apã, care asigura alimentarea cu energie a zonei centrale), telegraf, locuinte pentru personalul din administratie. Domeniul Bicaz avea 13.224 de hectare. Proprietãti regale au fost si la Borca, 17.871 ha, Sabasa si Farcasa, 3.955 ha, dar acestea erau trecute ca apartinînd de judetul Suceava, alãturi de Mãlini 27.405 ha. ÃŽn timpul refugiului din primul rãzboi mondial, Regele Ferdinand a stat o perioadã la Bicaz, aici primind vestile despre victoriile de la Mãrãsesti, Mãrãsti si Oituz. Despre cum era viata la Domeniul Bicaz, cîteva cuvinte avea sã ne spunã, cu ani în urmã, Maria Braniste, cea despre care am vorbit ceva mai înainte: „Ziua de 10 mai (Ziua Monarhiei si Ziua Nationalã a României pînã la abdicarea Regelui Mihai I - n.red.) era sãrbãtoritã la Bicaz de cãtre scolari, mai ales, care organizau serbãri, defilau prin fata palatului si cîntau «Trãiascã Regele». Si oamenii mari se îmbrãcau în haine de sãrbãtoare, în costume nationale si mergeau la plimbare sau la o bere“. ÃŽn ce priveste prezenta familiei regale la Bicaz, bãtrîna ne-a mai povestit cã a avut onoarea sã se afle în compania tînãrului Rege Mihai si a Reginei mamã Elena în mai multe rînduri: „Au venit la Bicaz de mai multe ori. Veneau împreunã si stãteau cîte o sãptãmînã, douã, pentru cã le plãcea. Domeniul Coroanei era si la Borca, dar aici le plãcea. Regina mamã era o femeie extraordinarã, se purta frumos cu noi, iar pe fiul ei îl îndemna sã-si gãseascã de treabã pentru a nu pierde timpul. Mi-aduc aminte cã Mihai se ducea la moarã si îi dãdea drumul sã meargã pentru a vedea cum functioneazã. Nouã, celor tinere, Regina ne spunea sã mergem sã vorbim cu Mihai, cã eram de-o vîrstã, dar noi eram rusinoase, rîdeam pe înfundate si n-aveam curajul sã-l vizitãm. Ce vreti, eram niste tãrãncute de la munte“, a povestit bicãjeanca plecatã, la rîndu-i, nu de mult la ceruri. Cã bicãjenii sînt profund marcati de existenta în localitatea lor a însemnelor regale, nu este lipsit de importantã momentul 2015, cînd Bicazul a îmbrãcat haina monarhistã, dedicîndu-se manifestãrilor prilejuite de împlinrea a 150 de ani de la nasterea Regelui Ferdinand I si a 140 de ani de la nasterea Reginei Maria, prilej cu care a fost lansatã placheta omagialã dedicatã celor douã personalitãti si lucrarea „Familia Regalã a României. Pagini de istorie din Tinutul Neamtului“ autori fiind Mihaela Cristina Verzea si Nicolae Dumitrascu. Revenind la drama din aceste zile a Familiei Regale, o delegatie de bicãjeni a fost ieri la Bucuresti pentru a aduce un omagiu celei care a fost MS Regina Ana de România.
|
Autentificare
