SentintĂŁ record! 30 de ani de detentie

• primul lot de nouĂŁ inculpati din celebrul dosar Academia Infractorilor Români a primit pedepse care totalizeazĂŁ 63 de ani de ĂŽnchisoare • aproape jumĂŁtate i-a revenit liderului grupĂŁrii, Marian Botez, zis TĂŽtĂŁ • pentru alti nouĂŁ acuzati procesul continuĂŁ • pentru sef, cheltuielile judiciare au totalizat 10 miliarde de lei vechi • banda a dat atacuri la magazine de lux din strĂŁinĂŁtate si a produs o pagubĂŁ de 8,45 milioane de euro •

Tribunalul Bucuresti s-a pronuntat în celebrul dosar al Academiei Infractorilor Români si nouã inculpati au primit pedepse care totalizeazã 63 de ani de închisoare. Cea mai mare sanctiune, de 30 de ani de închisoare a revenit liderului grupãrii, pietreanul Marin Botez Adrian, gãsit vinovat de constituire a unui grup infractional organizat, instigare la tîlhãrie si furt calificat. În aceeasi cauzã, alti opt membri ai grupãrii au pedepse între 3 ani cu suspendare si cel mult 5 ani si 7 luni. Astfel, Alexandra Gheorghiu are 3 ani cu suspendare, Florin Alexandru Pãdurean are de executat 3 ani si 11 luni, Florin Daniel Ditã are 4 ani si 2 luni, Cãtãlin Ionut Ispas, Petru Cosmin Munteanu si Mihai Constantin au de executat cîte 4 ani si 5 luni, Petru Bogdan Movilã are de executat 5 ani si 7 luni, iar Cosmin Andrei Rusu are o pedeapsã de 3 ani de închisoare. Unul din infractori are de achitat cheltuieli judiciare de 8.000 de lei, patru au cîte 10.000 de lei, trei vor plãti statului cîte 12.000 de lei, iar Tîtã are de achitat o sumã record, 1.000.000 lei (10 miliarde vechi). Pentru alti 9 inculpati procesul continuã, iar pe laturã civilã vor rãspunde în continuare toti. Sentinta primei instante nu este definitivã si poate fi atacatã la Curtea de Apel Bucuresti. Conform procurorilor DIICOT gruparea a dat lovituri la magazine de bijuterii din Marea Britanie, Belgia, Italia, Franta, Germania, Austria si Danemarca, 27 de tîlhãrii si tentative, plus douã furturi în Andora si Marea Bitanie. Prejudiciul în acest caz a fost stabilit la 8,45 milioane de euro. Gruparea a luat fiintã în mai 2011, dupã atacul împotriva lui Dumitru Mironescu de la Lilieci, judetul Bacãu. Tîtã a fost dat în urmãrire generalã si cît a stat ascuns a pus bazele Academiei. A recrutat exclusiv persoane din judetul Neamt, de regulã tineri fãrã posibilitãti materiale sau proveniti din casele de copii, pe care i-a dus în case conspirative si i-a instruit pentru atacurile ce urmau a fi date în strãinãtate. De regulã, de închirierea caselor conspirative în locatii din judetul Ilfov, Bucuresti, Cluj sau Constanta, se ocupau femeile. Acolo erau adusi recrutii, iar în apropiere erau legati la ochi pentru a nu sti unde se aflã. Toti erau pregãtiti de la o lunã pînã la un an dupã un regulament militar, cu capitole despre profilul recrutului, un contract secret de muncã, sau capitole referitoare la pregãtirea fizicã, psihicã, teoreticã, practicã, ori judecata celor care greseau. Parte din antrenamente au avut loc si în strãinãtate, la Strasbourg, Torino, sau chiar pe litoralul Mãrii Neagre.

Capturarea lui TĂŽtĂŁ nu a dus la destructurarea grupului

CĂŽnd recrutii erau gata de actiune erau dusi ĂŽn strĂŁinĂŁtate sub comanda unui „ofiter“ cu vechime ĂŽn grupare. Acolo era ales un magazin de lux, era pus la punct planul si urma atacul. De obicei, intrau deghizati ĂŽn femei sau ĂŽmbrĂŁcati elegant, apoi nĂŁvĂŁleau restul, spĂŁrgeau vitrinele si luau bijuteriile. Plecau ĂŽn fugĂŁ si ascundeau valorile ĂŽn locuri prestabilite cum ar fi gropi ĂŽn pĂŁmĂŽnt. Totul se fĂŁcea fĂŁrĂŁ violentĂŁ, iar atacul nu dura mai mult de un minut. „Ofiterii“ cu vechime ĂŽn grupare aveau dreptul sĂŁ-si ĂŽntemeieze grupĂŁri si sĂŁ actioneze separat. Una, coordonatĂŁ de un frate al lui TĂŽtĂŁ a actionat ĂŽn Croatia, alta ĂŽn Marea Britanie. Parte din membri grupĂŁrii mamĂŁ au fost prinsi imediat dupĂŁ atacuri, dar asupra lor nu au fost gĂŁsite valori, „ceea ce demonstreazĂŁ cĂŁ marfa furatĂŁ ajungea de cele mai multe ori ĂŽn tara noastrĂŁ“, spuneau procurorii. Cele mai multe din bunuri au fost introduse ĂŽn tarĂŁ ascunse ĂŽn masini aduse pe platformĂŁ, evitĂŽndu-se un control amĂŁnuntit. „OdatĂŁ ajunsĂŁ ĂŽn sigurantĂŁ ĂŽn tarĂŁ marfa furatĂŁ, dupĂŁ evaluarea preliminarĂŁ fĂŁcutĂŁ de cĂŁtre lider personal, era ĂŽnmĂŽnatĂŁ persoanei de ĂŽncredere cu atributii pe linia valorificĂŁrii bunurilor, ĂŽn spetĂŁ inculpatului Savu Florin Mircea, iar acesta prin legĂŁturi personale, cum ar fi inculpatul Gliga Adolf, dar si alte legĂŁturi stabilite cu diversi patroni de case de amanet sau magazine de ceasuri, o valorificau, existĂŽnd suspiciuni rezonabile cĂŁ aceste persoane cunosteau provenienta ilicitĂŁ a bunurilor, datĂŁ fiind valoarea mare de piatĂŁ a acestora si pretul relativ mic solicitat, coroborat cu lipsa documentelor de provenientĂŁ“, conform DIICOT. TĂŽtĂŁ a comunicat ĂŽn limbaj codificat cu toti cei „cĂŁzuti la fapte“, le trimitea mesaje ĂŽncurajatoare si le sugera sĂŁ nu colaboreze cu anchetatorii si sĂŁ declare identitĂŁti fictive. TĂŽtĂŁ a fost urmĂŁrit general de pe 9 mai 2011 pĂŽnĂŁ pe 20 mai 2014, iar ulterior, ĂŽn urma unei erori a politistilor bucuresteni, a mai beneficiat de libertate de pe 1 iulie 2014 pĂŽnĂŁ la 16 ianuarie 2015. „Chiar si dupĂŁ cea de-a doua prindere a inculpatului Marin Botez Adrian, la data de 16.01.2015, pe raza municipiului Cluj Napoca, dupĂŁ ĂŽncarcerare, inculpatul a continuat coordonarea activitĂŁtii prin intermediul inculpatilor Savu Florin Mircea, NitĂŁ Andreea Ioana si ChirilĂŁ Ilinca Gabriela, persoane care ĂŽl vizitau ĂŽn arest“, au mai precizat procurorii.