Contrabanda cu tigãri, realitãtile unui flagel
• ieri, la Piatra Neamt, a fost lansatã campania publicã intitulatã „Rupe lantul! Contrabanda cu tigarete este ilegalã!“ • evenimentul a prilejuit o analizã a ceea ce reprezintã comertului ilicit cu produse din tutun la nivel national si în special pe Regiunea Nord-Est • la Neamt, contrabandistii mirositi de cîinele politist de urmã Odek suferã pierderi importante • Un TIR cu tigarete introdus în tarã aduce profituri cuprinse între 500.000 si un miliion de euro • Sediul Biroului Vamal din Piatra Neamt a fost ieri gazdã pentru lansarea campaniei publice de constientizare a efectelor negative ale comertului ilicit cu produse din tutun. Este a V-a, se intutuleazã „Rupe lantul! Contrabanda cu tigarete este ilegalã!“ si a fost realizatã de Euromonitor Business Consulting Services, în parteneriat cu Politia de Frontierã, Politia Românã si Directia Generalã a Vãmilor din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscalã, cu sprijinul JTI, unul din marii producãtori de pe piata produselor din tutun. „Mesajul «Rupe lantul!» urmãreste sã transmitã cã un sistem nu poate functiona fãrã rotitele care îl pun în miscare, iar cumpãrãtorul este una dintre aceste rotite. Fiecare dintre noi are puterea sã stopeze traficul ilicit cu tigarete dacã refuzã sã cumpere produse de contrabandã. Astfel, va avea de cîstigat întreaga societate, pentru cã o retea de contrabandã înseamnã crimã organizatã si bani în minus la bugetul de stat“, a declarat Cristina Vasiloiu, director general al Euromonitor Business Consulting Services. Campanie se deruleazã în perioada martie-iunie în zece judete din apropierea granitelor din nord-est, nord, vest, sud-vest, precum si în Bucuresti. Evenimentul la care au luat parte reprezentanti ai Politiei Iasi, Suceava, Neamt, ai Directiei Regionale a Vãmilor Iasi si ai Inspectoratului Teritorial al Politiei de Fronierã Iasi a prilejuit o analizã a fenomenului contrabandei si a actiunilor derulate pentru sanctionarea actelor infractionale. Punctul de pornire l-a constituit rezultatele unui sondaj, prin metoda interviului, realizat de Compania de Cercetare Novel Research în rîndul a 2500 de persoane din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, fumãtori adulti (18-64 de ani) din care a reiesit cã nivelul contrabandei cu tigãri este mult mai ridicat în judetele din nord-est decît media pe tarã (17,8%). „Si în ianuarie 2016, regiunea nord-est continuã sã fie cea mai afectatã de comertul ilegal cu tigarete, cu o cotã a pietei negre de 36,8%, cu toate cã se aflã în scãdere fatã de noiembrie 2015, cu peste 10%. Regiunile nord-vest si vest detin, de asemenea, cote importante, desi se aflã pe un trend descendent (28,3%, respectiv 26,7%)“, a declarat Marian Marcu, directorul companiei Novel Research. Conform studiului, sursele principale de tigãri de contrabandã sînt Republica Moldova, Ucraina si cheep whites, adicã acele pachete care au înscrise mentiunea cã sînt doar pentru comertul în retelele duty-free, dar nu sînt prezente acolo, ci în comertul stradal si la tarabele din piete. „ÃŽn tãrile vecine, care nu sunt membre ale Uniunii Europene si care aplicã alt sistem de taxare decît cel comunitar, pretul unui pachet de tigarete este si de 5-6 ori mai mic decît în România. Drept urmare, profitul contrabandistilor este imens, iar pierderile comunitãtii pe mãsurã“, a declarat Cristina Vasiloiu, director general al Euromonitor Business Consulting Services.
Profituri uriase
Campania lansatã la Piatra Neamt este sustinutã si de marii producãtori de pe piata produselor din tutun. „Interesul nostru este usor cinic: vrem sã vindem, prin urmare, vrem sã vindem legal. Dacã piata este invadatã de tigãri ilegale, noi vindem mai putin. Dacã noi vindem mai putin, statul încaseazã mai putine taxe, deci este practic o cointeresare. Aproape 80% din pretul unui pachet de tigarete înseamnã taxe. Deci noi lucrãm într-un fel, în primul rînd pentru ANAF. Strîngem taxele de la consumatori si le virãm la bugetul de stat în fiecare lunã, astfel încît, în ultimii ani, industria tutunului a fost al doilea mare contribuabil la bugetul României. ÃŽn 2015, am virat circa 3 miliarde de euro. Sînt foarte multi bani si, atunci cînd noi vindem mai putin, se simte la încasãri si de la Directia Mari Contribuabili sîntem sunati si întrebati ce se întîmplã, de ce am dat mai putin, si atunci trebuie sã explicãm. Pentru noi este un obiectiv de business. ÃŽncercãm sã stopãm contrabanda, dacã nu, mãcar sã reducem acest fenomen, astfel încît sã putem vinde mai departe pentru cã, desi e o industrie controversatã, cu un produs controversat, este o industrie legalã si un produs legal. Si pentru consumatori cred cã este mai sãnãtos sã cumpere produse certificate, cu ingrediente raportate la Ministerul Sãnãtãtii, decît sã cumpere tot felul de produse ciudate care nu se stie nici unde au fost fabricate, nici cum au fost depozitate sau transportate si nici cît de vechi sînt“, a declarat Gilda Lazãr, director Corporate Affairs & Communications la producãtorul de tigarete JTI România, Moldova si Bulgaria. Implicarea marilor companii care au acest obiect de activitate în combaterea comertului ilegal cu tutun prin acest gen de campanii capãtã si alte forme dupã cum a mai precizat Gilda Lazãr: „ÃŽi ajutãm pe cei de la Vamã sã formeze cîini care depisteazã tutun, avem aproape 40 la un centru din Giurgiu. Programul este derulat cu ajutorul nostru de la început, de la cumpãrat cîinii, pînã la hranã, antrenament, dotat cu masini etc. La varã vom avea prima generatie de «absolventi», dublã specializatã: pentru droguri si pentru tutun. Avem si douã exemplare care depisteazã numerar, pentru cã cei care trec granita sã cumpere tigarete nu se duc nici cu cardul, nici cu cecul, se duc cu bani, si banii au miros. Am contribuit si la formarea agentilor care trebuie sã depisteze tigaretele cu ajutorul acelor aparate de scanare, prin cursuri de pregãtire la Trier, în Germania“. Tot ea a precizat cã din calculele fãcute de autoritãti reiese cã la un TIR cu tigarete de contrabandã trecut peste granitã si valorificat pe piata neagrã, profitul este între 500.000 si 1 milion de euro. „Foarte greu cad capii de retea, cel mai rapid cad cãrãusii, vînzãtorii sînt cei mai vizibili, iar cumpãrãtorul nu este pedepsit“, a mai spus Gilda Lazãr.
La Neamt, Odek e spaima contrabandistilor
Comform datelor sintetizate de reprezentantii Directiei Generale a Vãmilor, în primele douã luni ale anului, în România s-au confiscat peste 700.000 bucãti tigarete. Cele mai importante capturi au fost la frontiera cu Ucraina si Moldova: 230.000 de tigarete la Biroul Vamal Siret, 150.000 la Halmeu, 10.000 tigarete la Albita. Problema traficului de tigarete ilegale nu ocoleste nici Neamtul, chiar dacã nu este judet de frontierã. Situatia a fost prezentatã ieri de comisarul sef Ioan Pânzariu, seful Serviciului Economic din cadrul IPJ Neamt. „Problema în discutie se concentreazã pe zonele Piatra Neamt, Roman si pe drumurile nationale din judet. Interventia noastrã are loc alãturi de celelalte organisme care au atributii în depistarea actelor de contrabandã. Cea mai bunã prevenire este constatarea infractiunilor. Un mare sprijin si noroc a fost cã în Neamt este repartizat un cîine de urmã, Odek, aflat în dotarea serviciului, un patruped foarte bine pregãtit. Odek face parte din cei cinci cîini în ordine valoricã, la nivel national“, a declarat ofiterul. Comisarul sef Pânzariu a descris si cîteva metode folosite de membrii retelelor pentru a transporta marfa ilegalã. „Ideea contrabandistului este sã scape de bratul legii. Aceastã mentalitate face ca ideile de dosire a tigãrilor sã aibã conotatii care depãsesc limita umanã. Ideile de a dosi tigaretele sînt din ce în ce mai nãstrusnice: în anvelope, în rezervoare duble, în pereti dubli la masini, si nu numai, în stive de lemne, în saci de gunoi. Este diabolicã mintea contrabandistului, si, din acest motiv, interventia noastrã trebuie sã se facã pe bazã de informatii, pe bazã de documentare. Nu este suficient sã intervii în piatã, pentru cã o sã se spunã: «am vãzut la tarabã, în piatã, pe cineva vînzînd un pachet cu tigãri de contrabandã». Vînzãtorul nu reprezintã un grad de pericol social ridicat, care sã necesite cercetarea si trimiterea în judecatã, chiar dacã detinerea constituie infractiunea de contrabandã“ a mai precizat seful Serviciului Economic. Acesta a prezentat si dimensiunea în cifre a acestui flagel la nivelul judetului: „ÃŽn 2015 si primul trimestru din 2016 au fost înregistrate si documentate peste 110 dosare ce vizau actiuni de contrabandã cu tigãri în care au fost cercetate 142 de persoane, din care au fost trimise în judecatã 23 în 14 dosare“. Prevederile Codului de procedurã penalã nu permit trimiterea în judecatã a comerciantilor sau cumpãrãtorilor pentru detinerea cîtorva pachete de tigãri pentru cã nu este justificat pericolul social. „ÃŽn schimb, avem în documentare astfel de traficanti care au fost gãsiti de 2, 3 sau 4 ori. Sînt cunoscuti de noi si avem activitãti cu Parchetul, cu DIICOT, cu structuri din Suceava, Iasi, Bacãu în domeniul prevenirii si destructurãrii unor retele“, a mai adãugat comisarul sef Pânzariu.
|
Autentificare
