Fermierii, protest violent în Capitalã
• acestia au acuzat cã sînt la un pas de faliment • principala supãrare a fost legatã de nivelul scãzut al subventiilor si de întîrzierile la platã • alte nemultumiri au vizat dreptul strãinilor de a cumpãra terenuri în România si Legea pajistilor • 50 de fermieri din Neamt au participat recent la un protest, în Bucuresti. Ei s-au numãrat printre cei aproximativ 2.000 de participanti care au dorit sã le aducã la cunostintã guvernantilor situatia disperatã în care se regãsesc din cauza unor disfunctionalitãti ale sistemului, dar mai ales din cauza indiferentei si incompetentei factorilor de decizie. Organizatorul protestului, Claudiu Frânc, presedintele Federatiei Crescãtorilor de Bovine din România, a declarat cã principalele revendicãri vizeazã suspenderea dreptului de vînzare a terenurilor cãtre strãini, precum si reviziurea Legii pajistilor. „Dorim foarte mult sã se suspende legea vînzãrii terenurilor cãtre strãini, de asemenea, cerem o revizuire a Legii pajistilor din România, promovarea de urgentã a legii privind etichetarea laptelui si produselor lactate. Totodatã, cerem eligibilitatea asociatilor crescãtorilor de animale si a cooperativelor pentru a beneficia de subventiile pe suprafatã. Dublarea ajutorului financiar de 11 milioane de euro. Am gãsit o solutie pe care o vom verifica în perioada urmãtoare din punct de vedere legal, pentru cã la noi asa se întîmplã: dãm o solutie, si cînd zicem cã am rezolvat o problemã, mai mult am încurcat fermierii si le dãm mai mult sanctiuni“, a declarat Claudiu Frânc. Cît priveste subventiile, supãrarea fermierilor este mai mult decît îndreptãtitã, în conditiile în care în România subventiile sînt si mai mici decît în alte tãri europene si sînt si plãtite cu întîrziere. „Practic sîntem pusi în situatia de a da faliment. Cum sã fii competitiv pe piatã, cînd subventiile sînt mai mici si nu sînt plãtite la timp? Fermierul din alte tãri ale Europei are si mai multi bani si îi încaseazã atunci cînd are nevoie de ei, iar noi cum am putea vreodatã sã îl concurãm? Sînt multe probleme ce trebuiau rezolvate, iar solutiile trebuie sã vinã pentru toate aceste probleme, nu disparat, cã atunci nu am rezolvat nimic“, a declarat Cezar Sava, directorul executiv al Camerei Agricole Neamt. Sensibilizati probabil de presiunea strãzii, guvernanti au recurs la un... împrumut. ÃŽn sedinta de miercuri, 23 martie, a fost aprobatã o hotãrîre ce reglementeazã unele mãsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbtie a fondurilor alocate pentru agriculturã. Prin acest act normativ se acordã un împrumut din partea Ministerului Finantelor în valoare de 3.600.000.000 lei, din contul de venituri din privatizare, pînã la sfîrsitul anului 2016. Dupã ce APIA efectueazã plãtile, cheltuielile realizate se transmit Comisiei Europene prin Declaratiile lunare, iar Comisia le ramburseazã Ministerului Agriculturii, urmînd a fi restituite Ministerului Finantelor Publice. ÃŽntrebati de ce se apeleazã la acest mecanism întortocheat, reprezentantii fermierilor nu au putut decît sã facã referire la modul dezastruos în care au fost negociate aceste aspecte în momentul intrãrii în UE. Negocierea, ca negocierea, dar indiferenta este si mai evidentã în conditiile în care în tãrile europene în care se doreste cu adevãrat sprijinirea producãtorilor autohtoni, acestia primesc pe lîngã banii europeni si o subventie de la bugetul de stat. Orice iluzie a fermierului român de a intra în competitie cu producãtorii europeni este astfel în mod clar spulberatã. Urmarea: faliment pentru producãtorul român, iar România doar o piatã de desfacere pentru europeni.
Protest cu talãngi si vuvuzele
Revenind la protestul din Capitalã, crescãtorii de animale au venit la manifestatie cu talãngi, fluiere si chiar vuvuzele. Pe pancartele lor se puteau citi mesaje de genul: „Vrem bani pe munca noastrã“, „Jos mafia din agriculturã“, „Deputati si senatori nu uitati de agricultori“, „Vrem legea cooperativei!“, „ÃŽncurajati producãtorii români!“. O altã nemultumire a fost legatã de pretul ridicol pe care îl primesc pentru un litru de lapte. Practic, ei s-au plîns cã sînt astfel împinsi la faliment, iar statul, în loc sã-i sprijine, îi îngroapã si mai mult prin fiscalitatea excesivã. ÃŽn conditiile în care scutirile de impozite motivate de secetã au rãmas doar la stadiul de promisiune, fermierii au sustinut cã efectiv sînt „omorîti“ de Fisc. Nu îl ultimul rînd, o parte dintre cei prezenti au reclamat urmãrile negative ale scandalului „Brãdet“. Ei au afirmat cã, din cauza modului neconvingãtor în care au reactionat institutiile statului si a informatiilor gresite sau contradictorii aruncate în spatiul public, multi consumatori sînt reticienti în a mai cumpãra produse românesti.
|
Autentificare
