CCR aruncã în aer interceptãrile
• Curtea Constitutionalã a declarat neconstitutional un articol de lege care reglementeazã supravegherea tehnicã • decizia a fost motivatã de faptul cã SRI nu este organ de urmãrire penalã • proaspãta decizie se aplicã pentru viitor, dar si dosarelor aflate deja pe rol •
Judecãtorii Curtii Constitutionale au aruncat în aer domeniul supravegherilor tehnice din timpul urmãririi penale dupã ce a declarat neconstitutional un articol din Codul de procedurã penalã care reglementa aceste supravegheri. De fapt, judecãtorii CCR s-au legat de cine are voie sã facã aceste interceptãri, mai exact de sintagma „ori de alte organe specializate ale statului“ stabilind cã aceasta este lipsitã de claritate, precizie si previzibilitate, nepermitînd subiectilor sã înteleagã care sînt organele abilitate sã facã acest lucru. Practic, s-a stabilit cã articolul 142, alineatul 1, din Codul de procedurã penalã referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstitutional, acesta arãtînd cã „procurorul pune în executare supravegherea tehnicã, ori poate dispune ca aceasta sã fie efectuatã de organul de cercetare penalã sau de lucrãtori specializati din cadrul politiei, ori de alte organe specializate ale statului”. „Organele specializate ale statului“ efectuau pînã acum supravegherea tehnicã ce presupune de fapt interceptãri ale comunicatiilor precum si înregistrãri audio-video ambientale. Imediat dupã comunicarea deciziei Curtii Constitutionale, atît Directia Nationalã Anticoruptie(DNA), cît si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorismului(DIICOT) dar si Politia au anuntat cã trebuie sã suplimenteze schemele de personal cu sute de persoane, dar si cu logistica necesarã, iar efortul bugetar pentru aceastã operatiune, la nivelul fiecãreia din institutiile mentionale, este enorm. „Curtea constatã cã legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedurã penalã, pe lîngã procuror, organul de cercetare penalã si lucrãtorii specializati din cadrul politiei si a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sînt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedurã penalã. De asemenea, norma criticatã nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în conditiile în care, în România, activeazã, potrivit unor reglementãri speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informatii, care are atributii exclusiv în domeniul sigurantei nationale, neavînd atributii de cercetare penalã, existã si alte servicii cu atributii în domeniul securitãtii nationale, precum si o multitudine de organe specializate ale statului cu atributii în varii domenii“, a arãtat Curtea Constitutionalã în motivarea deciziei.
Solutia: aparatura SRI în slujba altora
De mentionat este faptul cã decizia CCR se aplicã pentru anchetele viitoare, dar si pentru dosarele aflate în acest moment pe rolul instantelor de judectã. Ne putem astepta ca în viitorul nu prea îndepãrtat institutiile cu atributii de cercetare penalã sã facã recrutãri masive de personal, dar asta se va întîmpla numai în cazul în care aceste institutii vor dispune si de o alocare bugetarã atît de consistentã cît sã atragã personalul de care este nevoie pentru supravegherea tehnicã si pentru achizitia de aparaturã specificã. Punctual, numai pentru judetul Neamt, supravegerile tehnice în dosarele penale au fost mai numeroase în 2015 decît numãrul actiunilor similare care a avut loc cu un an înainte. Cel putin asa reiese din bilantul de activitate al Tribunalul Neamt pentru anul trecut. Conform documentului, în 2015 au avut loc cu peste 40 de interceptãri mai multe pentru dovedirea activitãtii infractionale, decît în perioada de comparatie. „ÃŽn ceea ce priveste cererile avînd ca obiect autorizarea interceptãrii convorbirilor sau comunicãrilor audio sau video, s-a constatat o crestere de la 161 în anul 2014, la 202 dosare în anul 2015“, conform Tribunalului. Rãmîne de vãzut în perioada imediat urmãtoare ce decizie vor lua anchetatorii, indiferent de zona din care provin, pentru a duce la bun sfîrsit anchetele penale aflate în derulare, ori cele viitoare, avînd în vedere cã si activitatea infractionalã este mult mai elaboratã, mai ales în domniile de care se ocupã de exemplu procurorii anticoruptie, sau cei din cadrul DIICOT. Ministrul Justitiei a anuntat cã a gãsit o solutie tranzitorie pentru ca interceptãrile sã poatã fi fãcute în continuare, de institutiile statului, si anume promovarea unei ordonante de urgentã prin care aparatura SRI sã fie folositã de procurori si politistii judiciari. „As dori sã fac si precizarea cã nu DNA este afectat cu precãdere, ci si DIICOT si parchetele regulate. Avem si noi în România, ca si în alte state europene, cauze care sã spunem cã nu suscitã rating extraordinar, dar sînt pur si simplu cauze de omor în care se fac interceptãri. Prin urmare, am avut discutii cu reprezentantii Ministerului Public, inclusiv cu procurorii sefi de la DNA si DIICOT, si cu SRI-ul, pentru cã SRI-ul are aceastã infrastructurã”, a declarat ministrul Raluca Prunã.
|
Autentificare
