Primim la redactie din partea Asociatiei de Vînãtoare si Pescuit Sportiv Ursul Brun
ÃŽn virtutea dreptului la replicã , AVPS Ursul Brun, reprezentatã de Vlasie Gheorghe, presedintele asociatiei, precizeazã urmãtoarele aspecte cu privire la articolul „Cãprioarele, un inamic de temut“ publicat în ziarul Monitorul de Neamt pe 07.11.2015. ÃŽn nici un caz, aceste animale, cãprioarele, nu pot deveni un inamic de temut, chiar dacã motivul este paguba produsã în culturile agricole, asa cum sustine reprezentantul firmei Jipa Pandora SNC Moldoveni. Nu cunoastem încã motivul pentru care domnul Jipa Ioan a dorit ca AVPS Ursul Brun sã ajungã subiect de presã, dar, probabil cã doreste ca unele pagube care se contureazã în visteria firmei Jipa Pandora SNC Moldoveni, sã fie suportate de cãtre asociatia noastrã sau este nemultumit cã AVPS Ursul Brun nu l-a tratat într-un anumit mod, asa cum reiese din declaratia sa. AVPS Ursul Brun nu pune la îndoialã existenta unei pagube de 3,7 miliarde lei vechi, dar în nici un caz nu a putut fi provocatã de cãprioarele existente pe fondul cinegetic nr. 38 Buhusi, gestionat de cãtre asociatie. Asa cum se stie, în ultimii doi ani, culturile de rapitã si grâu au avut mult de suferit din cauza secetei, unele fiind calamitate mai ales prin gradul scãzut de rãsãrire a noilor culturi înfiintate. Astfel, domnul Jipa Ioan dã exemplu anul 2014, când a trebuit sã întoarcã 75 ha de rapitã pentru care nu a primit nici o despãgubire, dar nu precizeazã cã aceastã culturã a fost compromisã de o calamitate naturalã - seceta, care a influentat procentul mic de rãsãrire si lasã sã se înteleagã cã ar fi fost compromisã de cãtre cãprioarele existente în fondul cinegetic. De precizat cã, firma Jipa Pandora, în anul 2014, nu a fãcut vreo solicitare de întrunire a comisiei de constatare si evaluare pagube produse culturilor de cãtre speciile de faunã cinegeticã, asa cum prevede legislatia în vigoare. ÃŽn 2015, aceastã firmã a solicitat Primãriei Bahna întrunirea comisiei de constatare si evaluare pagube în martie si în septembrie, pentru suprafata de 16,0 ha amplasatã topo în bloc fizic 121153-11, cu suprafata de 5,0 ha si bloc fizic 121153- 5, cu suprafata de 11,0 ha, pentru culturile înfiintate de rapitã si soia. Constatãrile fãcute de cãtre reprezentantii Directiei pentru Agriculturã Neamt, Agentiei de Protectia Mediului Neamt, CRSC Suceava si a Primãriei Bahna au concluzionat cã SC Jipa Pandora nu si-a îndeplinit obligatiile ce-i reveneau conform HG 1679/2008, care prevede obligatii ce revin atît gestionarilor fondurilor cinegetice, cât si proprietarilor culturilor agricole, iar în aceste conditii legislatia prevede clar cã autoritatea publicã centralã ce rãspunde de silviculturã (Ministerul Mediului si Schimbãrilor Climatice) nu poate acorda despãgubiri. Din evidentele AVPS Ursul Brun privind gestionarea fondului cinegetic nr. 38 Buhusi nu rezultã cã SC Jipa Pandora detine teren agricol în suprafatã de 120 ha asa cum reiese din declaratia domnului Jipa Ioan. Suprafata la care se face referire se aflã pe teritoriul a douã fonduri cinegetice, respectiv fondul nr. 38 Buhusi gestionat de AVPS Ursul Brun si fondul nr 39 Itesti gestionat de Ocolul Silvic Fântânele, fiind limitrofe, dar se pare cã animalele sãlbatice - cãprioarele, aflate pe fondul cinegetic gestionat de ocolul silvic sunt mai „educate“ si nu produc pagube culturilor agricole administrate de cãtre domnul Jipa Ioan. Considerãm cã în cazul pagubelor produse culturilor agricole, de cãtre vânat, existã o legislatie în vigoare si cã specialistii institutiilor implicate în astfel de cazuri au obligatia si trebuie sã stabileascã suprafetele calamitate si modul de despãgubire. ÃŽn continuare, dacã atât AVPS Ursul Brun, cât si proprietarii culturilor agricole îsi îndeplinesc obligatiile ce le revin conform legislatiei în vigoare, comisiile constituite pentru constatarea si evaluarea pagubelor vor stabili valoarea pagubelor si vor propune despãgubiri de cãtre Ministerul Mediului si Schimbãrilor Climatice, iar în cazul domnului Jipa Ioan va afla cu certitudine, cât din suprafata cultivatã este calamitatã de cãtre animalele sãlbatice si cât este distrusã de calamitãti naturale sau alte cauze. AVPS Ursul Brun gestioneazã fondul cinegetic nr. 38 Buhusi în baza contractului nr. 15432/25.08.2011 încheiat cu administratorul si prin mãsurile luate va contribui la o gospodãrire optimã a vânatului, pe baze ecologice, tinând seama atât de conexiunile existente între populatiile de vânat si mediul lor de viatã, cât si de relatiile dintre gestiunea cinegeticã si alte sectoare de activitate. Anual, efectivele de vânat sunt evaluate si situatia este transmisã cãtre Ministerul Mediului, care pe baza documentatiilor întocmite si verificate transmit prin ordin de ministru cotele anuale de recoltã pe care asociatia le respectã si îndeplineste. Trebuie sã întelegem cã vânatul apartine statului român iar asociatiile de vânãtoare doar înobileazã fondurile cinegetice cu specii de vânat precum cãpriorul, prin mentinerea efectivelor optime si nicidecum nu trebuie sã decimeze acest vânat, asa cum si-ar dori unii producãtori agricoli. ÃŽn concluzie, dacã toti cei implicati în astfel de situatii respectã obligatiile ce le revin, conform legislatiei în vigoare, nu vor avea de suferit nici producãtorii agricoli si nici vânatul aflat pe fondurile cinegetice, iar eventualele pagube ce se produc inevitabil culturilor vor fi suportate de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã.
Presedinte Gheorghe VLASIE
|
Autentificare
