 Banda academicienilor, jaf dupã jaf prin Europa
• gruparea lui Adrian Marin Botez, zis Tîtã, este acuzatã de 27 de tîlhãrii si douã furturi la magazine de lux din strãinãtate • prejudiciul a fost stabilit la 8,45 milioane de euro • multe din bijuteriile furate au ajuns în tarã, fiind scoase la vînzare • gruparea a luat fiintã dupã atacul împotriva lui Puiu Mironescu, în 2011, dar a functionat si dupã încarcerarea lui Tîtã •
Procurorii DIICOT au finalizat urmãrirea penalã în dosarul Academia Infractorilor Români si au dispus trimiterea în judecatã a 18 persoane în frunte cu liderul Adrian Marin Botez, zis Tîtã. ÃŽn cauzã sînt acuze de constituire de grup infractional organizat, aderare si sprijinire a grupului criminal organizat, instigare si complicitate la tîlhãrie calificatã, instigare la furt calificat, favorizarea infractorului si tãinuie. ÃŽn afarã de Tîtã vor mai fi judecati Vasilicã Popa (fost Purice), Florin Mircea Savu, Andreea Ioana Nitã, Ilinca Gabriela Chirilã, Alexandra Gheorghiu, Adolf Gliga, Petru Cosmin Munteanu, Alexandru Florin Pãdurean, Constantin Mihai, Florin Daniel Ditã, Petru Bogdan Movilã, Cãtãlin Ionut Ispas, Cosmin Andrei Rusu, Constantin Gheorghitã Bostan, Mihail Alexandru Martiniuc, Petru Adrian Chindea si Laurentiu Dorel Ursu. Gruparea a dat lovituri la magazine de bijuterii din Marea Britanie, Belgia, Italia, Franta, Germania, Austria si Danemarca, 27 de tîlhãrii si tentative, plus douã furturi în Andora si Marea Bitanie. Prejudiciul în acest caz a fost stabilit la 8,45 milioane de euro. Gruparea a luat fiintã în mai 2011, dupã atacul împotriva lui Dumitru Mironescu de la Lilieci, judetul Bacãu. Atunci Tîtã a fost dat în urmãrire generalã si cît a stat ascuns a pus bazele Academiei. A recrutat exclusiv persoane din judetul Neamt, de regulã tineri fãrã posibilitãti materiale sau proveniti din casele de copii, pe care i-a dus în case conspirative si i-a instruit pentru atacurile ce urmau a fi date în strãinãtate. De regulã, de închirierea caselor conspirative în locatii din judetul Ilfov, Bucuresti, Cluj sau Constanta, se ocupau femeile. Acolo erau adusi recrutii, iar în apropiere erau legati la ochi pentru a nu sti unde se aflã. Toti erau pregãtiti de la o lunã pînã la un an dupã un regulament militar, cu capitole despre profilul recrutului, un contract secret de muncã, sau capitole referitoare la pregãtirea fizicã, psihicã, teoreticã, practicã, ori judecata celor care greseau. Parte din antrenamente au avut loc si în strãinãtate, Strasbourg, Torino, sau chiar la Marea Neagrã. Cînd recrutii erau gata de actiune erau dusi în strãinãtate sub comanda unui „ofiter“ cu vechime în grupare. Acolo era ales un magazin de lux, era pus la punct planul, si se dãdea atacul. De obicei, intrau deghizati în femei sau îmbrãcati elegant, apoi nãvãleau restul, spãrgeau vitrinele si luau bijuteriile. Plecau în fugã si ascundeau valorile în locuri prestabilite cum ar fi gropi în pãmînt. Totul se fãcea fãrã violentã, iar atacul nu dura mai mult de un minut.
Gruparea a functionat si dupã prinderea lui Tîtã
„Ofiterii“ cu vechime în grupare aveau dreptul sã-si întemeieze grupãri si sã actioneze separat. Una, coordonatã de fratele lui Tîtã a actionat în Croatia, alta în Marea Britanie. Parte din membri grupãrii mamã au fost prinsi imediat dupã atacuri, dar asupra lor nu au fost gãsite valori, „ceea ce demonstreazã cã marfa furatã ajungea de cele mai multe ori în tara noastrã“, spun procurorii. Cele mai multe din bunuri au fost introduse în tarã fiind ascunse în masini aduse pe platformã, evitîndu-se un control amãnuntit. „Odatã ajunsã în sigurantã în tarã marfa furatã, dupã evaluarea preliminarã fãcutã de cãtre lider personal, aceasta era înmînata persoanei de încredere cu atributii pe linia valorificãrii bunurilor, în spetã inculpatului Savu Florin Mircea, iar acesta prin legãturi personale, cum ar fi inculpatul Gliga Adolf, dar si alte legãturi stabilite cu diversi patroni de case de amanet sau magazine de ceasuri, o valorificau, existînd suspiciuni rezonabile cã aceste persoane cunosteau provenienta ilicitã a bunurilor, datã fiind valoarea mare de piatã a acestora si pretul relativ mic solicitat, coroborat cu lipsa documentelor de provenientã“, conform DIICOT. Tîtã a comunicat în limbaj codificat cu toti cei „cãzuti la fapte“, le trimitea mesaje încurajatoare si le sugera sã nu colaboreze cu anchetatorii si sã declare identitãti fictive. Tîtã a fost urmãrit general de pe 9 mai 2011 pînã pe 20 mai 2014, iar ulterior în urma unei erori a politistilor bucuresteni a mai beneficiat de libertate de pe 1 iulie 2014 pînã la 16 ianuarie 2015. „Chiar si dupã cea de-a doua prindere a inculpatului Marin Botez Adrian, la data de 16.01.2015, pe raza municipiului Cluj Napoca, dupã încarcerare, inculpatul a continuat coordonarea activitãtii prin intermediul inculpatilor Savu Florin Mircea, Nitã Andreea Ioana si Chirilã Ilinca Gabriela, persoane care îl vizitau în arest“, au precizat procurorii.
|
Autentificare
