 Secetã si o altã pacoste: mistretii
• administratorul Ion Jipa a folosit pocnitori, oameni de pazã, dar degeaba • mistretii s-au mutat din pãdure si smîrcuri în porumb si dorm, mãnîncã acolo si se înmultesc • mistretii au dat iama si în culturile cetãtenilor din Crãcãoani • „Avem doar o singurã cerere de despãgubire în lucru, însã sînt mai multi oameni care s-au plîns cã
le-au fost atacate culturile de porci mistreti“, a declarat primarul Petre Zamfir • De parcã nu era de ajuns seceta extremã ce s-a abãtut asupra judetului si haitele de hoti care furã din recolte, agricultorii nemteni mai au o problemã în aceastã perioadã. Ce-a mai rãmas din culturile de toamnã sînt „dijmuite“ de sãlbãticiuni. ÃŽn ultima sãptãmînã, locuitori din mai multe comune nemtene s-au plîns autoritãtilor cã procii mistreti
le-au atacat recoltele. S-a întîmplat atît în comuna Moldoveni, dar si în Crãcãoani. Cu experienta anilor trecuti, cînd plantatiile de porumb au fost distruse de mistreti, gospodarii din Moldoveni încearcã sã scape de aceastã pacoste, dar spor prea mult n-au. Acolo unde s-a putut au fost realizate împrejmuiri cu plase, au fãcut foisoare de pazã si le-au dotat cu tot felul de ustensile de fãcut zgomot, lumini, petarde si cîini pentru pînde. Oamenii spun cã în unele zone porcii si-au mutat culcusul din pãduri si smîrcuri direct în lanuri si orice s-a folosit împotriva n-a avut efect. Ion Jipa, administrator al societãtii Jipa Pandora, si-a luat în fiecare an mãsuri, dar... „Am fãcut comandã de pocnitori, care scoteau un sunet de trei ori mai mare decît o armã de vînãtoare, dar fãrã nici un efect. Am organizat pazã de noapte direct în lan, am construit turnuri de supraveghere în care stau angajati pentru a proteja culturile de animalele flãmînde, dar mistretii distrug în continuare lanurile de porumb. ÃŽn culturile pe care le administrez sînt portiuni stricate, cu plantele culcate la pãmînt si cu cîte o muscãturã din stiulete, ici-colo. Am anuntat si Asociatia Vînãtorilor, degeaba. Ce pazã sã pun, cîti oameni mi-ar trebui la zeci si zeci de hectare cultivate? Cu ce sã omoare porcii, cu bîta, cu securea? Sînt periculosi cei din cotet, darãmite cel sãlbatic! Pierderile anuale sînt enorme, iar în acest an recolta e compromisã si de secetã“, a precizat Ion Jipa. Acesta a precizat cã a fãcut plîngere la primãrie încã din anul trecut, dar primarul Ioan Marcel Bîrjoveanu a mentionat cã terenul în discutie se aflã pe raza comunei Secuieni. Fermierul sustine cã nu s-a ocupat nimeni de problemã în mod serios, el si cetãtenii care au dat teren în arendã fiind pãgubasii.
„Avem o singurã cerere de despãgubire“
De precizat cã existã prevederi care îi apãrã pe proprietarii de terenuri agricole afectate de fauna cinegeticã. La cererea pãgubitului, se poate constitui o comisie, din care fac parte reprezentantii primãriilor, asociatiilor de vînãtoare, silvicului, mediului etc. Apoi se face un proces verbal în care se stabileste cui revine sarcina despãgubirii: a proprietarului, a gestionarului fondului cinegetic, fie a statului. Ar putea interveni vînãtorii pentru combaterea mistretilor din culturi dar, mai întîi, trebuie ca agricultorii sã demonstreze cã au luat mãsuri pentru gonirea sãlbãticiunilor: prezenta cîinilor în preajma tarlalelor, ridicarea în lan a unor sperietori din cîrpe impregnate cu parfum, patrularea cu masini pe drumurile agricole din apropierea culturilor etc. ÃŽn timpului sezonului de vînãtoare la mistreti, gestionarul fondului poate interveni imediat, inclusiv prin actiuni de împuscare a animalelor sãlbatice, iar dacã este extrasezon trebuie sã primeascã o derogare de la Ministerul Mediului. Animalele sãlbatice au dat iama si în culturile sãtenilor din comuna Crãcãoani. Plîngeri în acest sens au venit dinspre satele Magazia, Cracãul Negru, Crãcãoani. Multi dintre cei care au avut de suferit din cauza atacurilor jivinelor s-au multumit numai sã facã sesizare verbalã la primãrie. Si asta pentru cã procedura de obtinere a despãgubirilor este una destul de greoaie, iar oamenii nu au timp si nici rãbdare sã facã demersurile pentru a obtine despãgubiri. „Avem o singurã cerere de despãgubire pentru stricãciunile fãcute de animalele sãlbatice, însã au fost mai multe atacuri în aceastã toamnã. Au venit oamenii, în special cei care au grãdini în vecinãtatea pãdurii, si s-au plîns cã porcii mistreti le-au mîncat porumbul si cartofii. Situatia a fost adusã si în atentia reprezentantilor Ocolului Silvic Vãratec. ÃŽn general, oamenii se multumesc numai sã spunã ce au pãtit si renuntã sã mai întocmeascã dosarul de despãgubiri, pentru cã acesta se aprobã foarte greu“, a declarat Petre Zamfir, primarul comunei Crãcãoani. Sãtenilor care au avut de suferit de pe urma atacurilor animalelor sãlbatice li s-a recomandat sã-si construiascã garduri la granita terenurilor pe care le au cu pãdurea. Cum costurile pentru astfel de lucrãri sînt destul de ridicate, oamenii nu se încumetã sã scoatã bani din buzunar si acceptã situatia, respectiv sã-si împartã recoletele cu jivinele.
|
Autentificare
