Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Mai 2015
LMMJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 26 Mai 2015
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
BANI, PÃSUNI,   OFURI SI ACUZE

BANI, PÃSUNI, OFURI SI ACUZE

• o parte a crescãtorilor de animale din Bicaz Chei sînt extrem de nemultumiti • acuze în ceea ce priveste modul de cheltuire a banilor europeni primiti de la APIA sînt îndreptate împotriva sefilor Asociatiei Cheile Bicazului • „Dorim sã ne dezlipim de asociatia mamã. Pe unii îi tine în brate si nouã ne dau cu piciorul în fund“, sustine Aurel Gãinã • presedintele Gheorghe Pop Rãzbuc spune cã cele imputate n-au temei •


La Bicaz Chei, relatiile dintre o parte a locuitorilor si conducerea Asociatiei Crescãtorilor de Animale Cheile Bicazului stau pe un butoi de pulbere. Motivul nemultumirilor rezultã, dupã spusele localnicilor, din modul netransparent în care sînt cheltuiti banii europeni primiti prin APIA, ce nu sînt repartizati echitabil pe trupuri de pãsune. La aceasta se adaugã si frica unora, cã anumite trupuri de pãsune mostenite de la strãbuni, care au fãcut, în 1991, obiectul unor conflicte deschise cu etnicii unguri din Harghita si care au fost obtinute în instantã dupã multi si grei ani de judecatã, sã nu fie „hãcuite“ acum, la ordinul mai marilor asociatiei. „Se fac lucrãri în ascuns, supraevaluate, ba mai mult, pentru interese personale, facturile fiind trecute pe asociatie. Eu am cheltuit, doi ani la rînd bani din buzunarul propriu pentru lucrãrile de primãvarã pe pãsunea Crãcãoasi, cîte 200 de milioane, majoritatea rãmînînd pierduti. Or, nu se mai poate asa ceva. Am ridicat în dese rînduri problema la conducerea asociatiei, dar am fost luat în rîs. Din cele 18 trupuri de pãsune, cîte existã, pentru jumãtate din ele oamenii nu sînt multumiti de modul în care sînt administrate de cãtre conducerea asociatiei, care, culmea, este sustinutã de cãtre alesii locali“ a declarat Costel Tãtar, care, crezînd în viitorul agricol montan, si-a format o microfermã de animale. Alãturi de el, în exprimarea nemultumirilor, se mai aflau sãptãmîna trecutã, la prezenta noastrã în zonã, Gheorghe Barbu, reprezentant al pãsunii Lapos 1, Aurel Radu, Iulian Bîrsan, delegat al trupului de pãsune Jidan 2 si Gheorghe Gãinã, detinãtor a peste 100 de oi si 10 bovine. „Domnule, sîntem nemultumiti cã banii europeni pentru pãsune nu se duc la utilizatorii acestora, mergînd în altã parte, numai de sefii asociatiei stiut unde. Ei în loc sã împartã banii pe trupuri de pãsune, îi împart pe cap de animal. Nu-i corect, pentru cã pe anumite trupuri bagã mai multe animale decît trebuie, tocmai pentru a fi alocati pãsunii respective bani mai multi, ca sã-si facã ei acolo tot ce doresc“, a povestit cu nãduf Gheorghe Barbu.

„Ne-am bãtut cu ungurii, acum a venit vremea sã ne batem cu ai nostri?“

„Noi sîntem pe trupul de pãsune Lapos 1, cel mai mare munte din asociatie si nu s-a investit aproape nimic. Dorim sã ne dezlipim de asociatia mamã, sub raport cã pe unii îi tine în brate si nouã ne dau cu piciorul în fund. Mai mult, presedintele asociatiei, Gheorghe Pop Rãzbuc, vine cu diferite forme de-a ne rupe din trupul nostru de pãsune, acest munte scos de cãtre noi cu dreptate din mîna ungurilor, care ni-l luaserã cu japca. Care va sã zicã, dacã atunci ne-am bãtut cu ungurii, acum a venit vremea sã ne batem cu ai nostri? Ce dreptate-i asta?“, s-a întrebat fãrã a gãsi un rãspuns Aurel Gãinã, de la care am aflat cã în conducerea asociatiei se aflã rude, cumetri, nasi, unii dintre ei fiind si consilieri locali. „Si totul se face cu stiinta primarului, care-i sustine“, au declarat nemultumitii din Bicaz Chei, care au împins acuzatiile pînã la nivelul demnitarilor judeteni si chiar mai sus. Discutiile cu oamenii au fost mult mai ample, fiecare dorind sã se facã auzit prin intermediul presei, dar pînã la urmã sinteza avea s-o facã Gheorghe Gãinã: „Noi vrem sã ne luãm înapoi muntii prin licitatie, sã-i administrãm noi. Ne-am fãcut o cooperativã, fiindcã ãsta-i viitorul. Vrem ca banii de la APIA sã vinã direct la noi si cu ei sã ne facem treaba. Nu s-asteptãm de la altii, care dacã vor ne dau, dacã nu, nu. Fiindcã acum hotãrãsc ei, consiliul director al asociatiei, care nu detin animale, dar hotãrãsc pentru noi“. ÃŽngrozitã de „hãcuirea“ posibilã a pãsunii Lapos s-a arãtat si Anghelina Radu, vãduva lui Toader Radu, unul dintre cei care s-au bãtut în '91 cu harghitenii pentru obtinerea proprietãtii comune a imasului. „Da cum sã se punã altii stãpîni pe pãsunea pe care o avem de la mosii nostri? Ce lãsãm noi copiilor nostri?“, a spus femeia, care de-o viatã a trãit din cresterea animalelor.

„Pînã la urmã asta-i durerea lor, banii“


Am tinut sã aflãm pãrerea lui Gheorghe Pop Rãzbuc, presedintele Asociatiei Cheile Bicazului, cel asupra cãruia au „cãzut“ acuzatiile oamenilor revoltati de asa-zisa proastã administrare a banilor primiti prin APIA. „Asociatia a fost înfiintatã în 2010, la initiativa domnului primar, în baza OG 541, care spune cã primãria nu mai poate depune cerere de sprijin, decît dacã detine animale sau coseste iarba pe pãsuni. O datã înfiintatã, am depus la APIA cerere de sprijin si banii au venit pe asociatie. Eu pe pãsunea pe care am fost înainte de a fi asociatia am fãcut saivan, perdea de vreme rea cum spunem noi, cel care era înainte fiind fãcut din banii oamenilor si cu lemne de pe pasunea primãriei. Lapos 1 despre care se face vorbire, n-a reusit sã-si facã, pentru cã pînã la urmã, omul gospodar se vede prin fapte. Sã vii si sã spui cã nu ai, este diferit de cel ce-si face treaba. Cînd au venit prima datã banii, au sãrit cã le trebuie pentru a-si construi un saivan, motivînd cã este pãsunea cea mai mare. O fi cea mai mare, dar ca numãr de animale este sub cealaltã. Cã ce se întîmplã? Datoritã neîngrijirii si a ciobanilor rãi oamenii refuzã, optînd pentru cealaltã pãsune. ÃŽn Lapos 2, unde sînt si eu, ciobanii sînt membrii aceleasi familii si altfel sînt îngrijite animalele. Deci, nu pot sã sustinã cã trebuie mai multi bani pentru pãsunea lor, cã pînã la urmã asta-i durerea lor, banii. Pentru cã au teren mai mare si animale mai putine, noi trebuie sã echilibrãm situatia prin alocarea unor sume mai mici. Avem aproape 3.000 de bovine si vreo 2.600 de ovine pe 700 de hectare. ÃŽmparte, sã multumesti pe toatã lumea! Noi sîntem hotãrîti sã mergem înainte cu ce ne-am propus initial, dar dacã vor sã plece din asociatia noastrã sã dea scris si noi vom fi de acord. Dar legea ne permite sã-i dãm separat de restul crescãtorilor de animale pe suprafata de teren respectînd încãrcãtura pe animale stabilitã la nivel de comunã“, a declarat presedintele Gheorghe Pop Rãzbuc. Cît priveste opinia primarului Gheorghe Oniga, aceasta n-a diferit de cea a presedintelui asociatiei. Ideea generalã a fost ca fiecare crescãtor de animale, indiferent de efective, sã beneficieze de pãsune si banii alocati de UE prin APIA. Si totusi, cei revoltati nu mai au încredere în vorbe frumoase. Sînt decisi sã-si obtinã dreptatea în instantã.

Articol afisat de 1699 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion ASAVEI)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective