Stefan, vorbe de altĂŁdatĂŁ

• fostul primar al orasului Piatra Neamt ĂŽmplineste astĂŁzi 62 ani, sĂŁrbĂŁtorind si onomastica • „rĂŁsfoind“ prin arhiva Monitorul am gĂŁsit douĂŁ articole interesante • unul la ĂŽmplinirea vĂŽrstei de 60 de ani - „Nu am trecut degeaba prin viatĂŁ“ si altul de acum 10 ani, intitulat „La taifas cu familia Stefan“ • ĂŽn ambele, interlocutorul vorbea despre fotbal, politicĂŁ, administratie, prieteni, afaceri, planuri, realizĂŁri, esecuri etc. • de atunci multe s-au schimbat •

AstĂŁzi, 23 aprilie, Gheorghe Stefan, fostul primar al orasului Piatra Neamt, ĂŽmplineste 62 de ani. Nu trece prin cea mai fastĂŁ perioadĂŁ a vietii, dacĂŁ ne gĂŽndim la necazurile de naturĂŁ penalĂŁ si de sĂŁnĂŁtate pe care le are, dar luni, 20 aprilie, la iesirea de la Înalta Curte de Casatie si Justitie, unde a fost un termen ĂŽn cazul Microsoft, pĂŁrea relaxat si optimist. Cel putin asa rezulta din cele spuse presei. Cu sigurantĂŁ, aceastĂŁ stare de spirit era datĂŁ si de faptul cĂŁ fusese eliberat din detentie pe 15 ale acestei luni, dupĂŁ ce fusese arestat pe 27 octombrie anul trecut. Chiar dacĂŁ este arestat la domiciliu, se pare cĂŁ revederea cu familia si, probabil, cu unii amici, i-a priit. Declara cĂŁ asteaptĂŁ musafiri de ziua lui, cĂŁ este pregĂŁtit cu de toate pentru un sprit. RĂŁmĂŽne de vĂŁzut cĂŽti din cei care-l „cultivau“ sau „ĂŽi culegeau scamele de pe umeri“ (a se citi ĂŽl periau desi nu era cazul) o sĂŁ-si aducĂŁ aminte cĂŁ ĂŽmplineste 62 de ani. De altfel, Pinalti afirma la iesirea din Penitenciarul Rahova: „Eu am gresit, voi plĂŁti. Am gresit foarte mult cĂŁ am avut ĂŽncredere ĂŽn unii oameni si ĂŽncrederea mea a fost valorificatĂŁ sau fructificatĂŁ de unii“. În cele ce urmeazĂŁ prezentĂŁm fragmente din douĂŁ interviuri realizate de Monitorul cu Gheorghe Stefan, unul publicat pe 23 aprilie 2013, la ĂŽmplinirea a 60 de ani si unul de pe 8 octombrie 2005, cĂŽnd edilul pietrean era la primul mandat si ĂŽsi ĂŽncepea ascensiunea ĂŽn politicĂŁ.

Acum 2 ani: „ParcĂŁ mai stii acum care ti-e prieten adevĂŁrat si care nu?“

Acum doi ani, titlul articolului ĂŽn care relatam despre gĂŽndurile primarului Stefan la ĂŽmplinirea a 60 de ani era „Nu am trecut degeaba prin viatĂŁ“, edilul spunĂŽndu-ne cĂŁ cea mai importantĂŁ realizare este familia: „Cea mai frumoasĂŁ ĂŽnseamnĂŁ familia. Am doi copii despre care cred cĂŁ sĂŽnt reusiti si mi-au dĂŁruit pĂŽnĂŁ acum doi nepoti. Dumnezeu are ĂŽn plan sĂŁ mĂŁ bucure si mai mult, astfel cĂŁ spre toamnĂŁ, prin septembrie - octombrie, va veni ĂŽn familia noastrĂŁ si o nepoticĂŁ“. Apoi a detaliat pe tema muncii ĂŽn administratie: „Îmi doresc sĂŁ reusesc sĂŁ ĂŽnchei cu bine acest mandat de primar. Dar nu exclud sĂŁ ĂŽnchei relatia cu primĂŁria din 2014, dacĂŁ reusesc sĂŁ termin toate proiectele si planurile pe care le am ĂŽn privinta dezvoltĂŁrii orasului. Depinde cum vor decurge lucrurile, dar nu e imposibil sĂŁ ĂŽnchei mandatul ĂŽnainte de termen“. Si acest lucru avea sĂŁ se petreacĂŁ, survenind arestarea ĂŽn cazul Microsoft si apoi demisia din functia de primar. Acum doi ani, Pinalti a abordat si ceea ce credea cĂŁ o se ĂŽntĂŽmple de ziua sa: „DacĂŁ unii vor veni la mine invitati, pentru cĂŁ ĂŽmplinesc 60 de ani, altii vor veni fĂŁrĂŁ sĂŁ-i chem eu, cĂŁ la ziua numelui vine cine vrea. Dar sigur voi fi cu familia alĂŁturi. Si dacĂŁ am sotia, copiii si nepotii, cĂŽteva rude si unii prieteni aproape, deja mĂŁ consider un om fericit“. Una din ĂŽntrebĂŁrile puse de reporter a fost dacĂŁ se simte un om ĂŽmplinit. Si iatĂŁ rĂŁspunsul: „E greu sĂŁ spui asta si sĂŁ nu gresesti. S-o spunĂŁ altii dacĂŁ mĂŁ vĂŁd un om ĂŽmplinit sau nu! Dar eu sĂŽnt multumit de ceea ce am realizat ĂŽn viatĂŁ. Desigur, am fĂŁcut si bune, si rele, dar cred cĂŁ dacĂŁ cele bune sĂŽnt infinit mai multe decĂŽt celelalte. Pot spune cĂŁ nu am trecut degeaba prin viatĂŁ. Mai am cĂŽteva neĂŽmpliniri. La nivel de proiecte pe care mi le-am propus pentru oras, am cel putin douĂŁ care nu stiu cĂŽte sanse au sĂŁ fie implementate. Din pĂŁcate, nu am reusit sĂŁ realizez proiectul cu telecabina de pe Cozla pe Pietricica si cu liftul ĂŽnclinat“. Gheorghe Stefan a „atins“ si subiectul „prieteni“, declarĂŽnd: „ParcĂŁ mai stii acum care ti-e prieten adevĂŁrat si care nu? Care e din interes si care e cinstit? Dar eu sper sĂŁ existe niste prieteni, oameni pe care mĂŁ bazez, cu care sĂŁ mĂŁ ĂŽnteleg ĂŽn orice moment. Si acestia se vĂŁd ĂŽn timp. Eu ĂŽn viatĂŁ m-am condus dupĂŁ un principiu pe care am cĂŁutat sĂŁ ĂŽl respect cĂŽt de mult am putut: sĂŁ nu fac nedreptate semenilor. Si atunci, dacĂŁ n-am fĂŁcut rĂŁu unui om, normal ar fi ca nici mie sĂŁ nu mi se ĂŽntĂŽmple asta“.

8 octombrie 2005

„La taifas cu familia Stefan“ era titlul unui articol realizat ĂŽn „tandem“ cu Elena Stefan si Gheorghe Stefan, care a fost publicat pe 8 octombrie 2005. RedĂŁm o parte din acest material asa cum a fost scris el la vremea respectivĂŁ. O dupĂŁ-amiazĂŁ de sfĂŽrsit de septembrie. Cam friguroasĂŁ, dar ĂŽnsoritĂŁ. De pe Stefan cel Mare, intrĂŁm pe o strĂŁdutĂŁ, pe lĂŽngĂŁ Sala CeahlĂŁul. De acolo, la dreapta, pe Aleea Baladei, dupĂŁ cĂŽtiva pasi ajungem ĂŽn fata unei vile albe, elegante. Ne ĂŽntĂŽmpinĂŁ Elena Stefan, omul din spatele celui care conduce destinul comunitĂŁtii pietrene. Ne invitĂŁ ĂŽn casĂŁ. Din living, o scarĂŁ din lemn conduce spre etaj. CĂŁminul sotilor Stefan nu are nimic somptuos, asa cum s-ar astepta unii. Dar, este elegant si aranjat cu mult bun gust. „Seful“ nu este acasĂŁ, a plecat, de la ĂŽnceputul sĂŁptĂŁmĂŽnii, la Bucuresti. Povestea ĂŽncepe sĂŁ se depene... „Ne-am cunoscut la ziua onomasticĂŁ a unui vĂŁr de al meu. El era student, iar eu - elevĂŁ de liceu, cred cĂŁ prin clasa a XI-a. De atunci, am rĂŁmas ĂŽmpreunĂŁ. Anul viitor ĂŽmplinim 30 de ani de cĂŁsnicie si 32 de ani de cĂŽnd ne cunoastem“, ne-a mĂŁrturisit doamna Stefan. Cum era cĂŽnd s-au cunoscut? „Temperamental, asa cum este si acum“. Care a fost cea mai frumoasĂŁ perioadĂŁ a cĂŁsniciei? „CĂŽnd ni s-au nĂŁscut copiii. Noi i-am fĂŁcut foarte repede“.

Fotbalul, boalĂŁ molipsitoare

Cum este Gheorghe Stefan ca familist? „Înainte, cĂŽnd era doar om de fotbal, mi-ar fi fost cu mult mai usor sĂŁ ĂŽl caracterizez. De copil, a fost un ĂŽmpĂŁtimit al sportului, ĂŽn special al fotbalului. Mai apoi, cĂŽnd a devenit presedinte al FC CeahlĂŁul, am ĂŽnceput sĂŁ mĂŁ pricep si eu la fotbal. CĂŽnd pleca cu echipa ĂŽn deplasare, mĂŁ suna la pauzĂŁ ca sĂŁ mĂŁ ĂŽntrebe ce scoruri au obtinut celelalte echipe. Eu trebuia sĂŁ ĂŽl tin permanent la curent. La ĂŽnceput, nu mĂŁ pasiona fotbalul, dar, pe parcurs, m-am molipsit si eu“. Care era starea de spirit dupĂŁ un meci pierdut? „Nu trebuia sĂŁ stiu ceva despre rezultat, pentru cĂŁ, atunci cĂŽnd se ĂŽntorcea acasĂŁ, imediat cum intra pe usĂŁ ĂŽmi dĂŁdeam seama cĂŁ a fost vorba despre un esec. DupĂŁ multe discutii pe seama meciului, gĂŁsea scuze - cĂŁ arbitrii si observatorii au avut partea lor de vinĂŁ - la fel cum se ĂŽntĂŽmpla, dacĂŁ ati urmĂŁrit, la «Procesul Etapei»“. Dar dacĂŁ era vorba despre o victorie? „Prima ĂŽntrebare - ori la telefon, ori de cum intra ĂŽn casĂŁ: Ce facem ĂŽn seara asta? CĂŽnd juca acasĂŁ, ieseam undeva“. DacĂŁ este vorba sĂŁ vorbeascĂŁ despre cusururile sotului sĂŁu, Elena Stefan considerĂŁ cĂŁ are unul major cĂŽnd vine vorba despre fotbal: nu suportĂŁ sĂŁ fie contrazis. La ĂŽnceput, era deranjatĂŁ de imaginea creatĂŁ de presĂŁ - fie de cea scrisĂŁ, fie de televiziuni - omului de fotbal Gheorghe Stefan, poreclit „Pinalti“. Pe parcurs, ĂŽnsĂŁ, s-a obisnuit. ÎmpreunĂŁ au fost la campionatele mondiale si europene. Vorbind despre echipa româneascĂŁ favoritĂŁ, sotii Stefan tin pumnii pentru Dinamo.

„MĂŁ bucur foarte mult cĂŁ nu sĂŽnt cunoscutĂŁ“

OdatĂŁ ales primar, timpul alocat familiei s-a redus. „Mai iesim ĂŽn oras si mai stĂŁm de vorbĂŁ. CĂŽteodatĂŁ, sĂŽmbĂŁta si duminica, ne ĂŽntĂŽlnim cu prietenii - avem, cum se spune, prieteni putini, dar buni - ĂŽntr-un loc linistit, pe malul lacului, la un grĂŁtar. Uneori ne plimbĂŁm cu barca“. De multe ori, el ĂŽsi ia de lucru si acasĂŁ, studiazĂŁ documentele pe care nu a reusit sĂŁ le vadĂŁ la PrimĂŁrie. Vorbeste foarte mult la telefon - se pare cĂŁ este un defect al oamenilor foarte ocupati - dacĂŁ nu este sunat, sunĂŁ el. Elena Stefan considerĂŁ cĂŁ, pentru a tine pasul cu un om cu o asemenea carierĂŁ, o sotie trebuie sĂŁ fie foarte ĂŽntelegĂŁtoare si rĂŁbdĂŁtoare. A preferat sĂŁ rĂŁmĂŽnĂŁ ĂŽn umbra sotului sĂŁu si sĂŁ ĂŽl sprijine ĂŽn ceea ce face. „Nu am simtit niciodatĂŁ cĂŁ lumea ĂŽsi dĂŁ coate, atunci cĂŽnd mĂŁ vede pe stradĂŁ. Nu m-a abordat nimeni, pĂŽnĂŁ acum, pentru a interveni pe lĂŽngĂŁ sotul meu pentru diverse probleme. Sincer, mĂŁ bucur foarte mult cĂŁ nu sĂŽnt cunoscutĂŁ. CĂŽnd era angrenat ĂŽn fotbal, mergeam si eu cu el la diverse aniversĂŁri. Astfel, am cunoscut multe sotii din lumea fotbalului. Cu unele am rĂŁmas prietenĂŁ“. Omul Gheorghe Stefan detestĂŁ minciuna si comportamentul dual. Nu este mofturos la mĂŽncare. „Cred cĂŁ nu existĂŁ mĂŽncare sĂŁ nu-i placĂŁ. Dar, cel mai mult ĂŽi plac dulciurile, mai ales prĂŁjiturile de casĂŁ. În ultima vreme, i-am cam redus portia, pentru cĂŁ trebuie sĂŁ slĂŁbeascĂŁ si tine regim. Foarte mult ĂŽi plac, de asemenea, micii si sarmalele“.

Gheorghe Stefan, omul ĂŽmpĂŁtimit de fotbal

Pe Gheorghe Stefan l-am gĂŁsit, evident, la PrimĂŁrie. Nici nu ĂŽncepem bine sĂŁ discutĂŁm, cĂŁ ĂŽncep sĂŁ sune telefoanele. De unde boala pentru fotbal si ce satisfactii i-a adus? „Tata a fost cĂŁpitan al echipei FC CeahlĂŁul si de mic am asistat la antrenamentele si meciurile echipei. Ca sportiv, am jucat la echipa de juniori a FC CeahlĂŁul, iar apoi, ĂŽn studentie, la echipa Moldova Tricotaje. Dar, la un moment dat, m-am oprit, nu am fĂŁcut performantĂŁ. Dar, FC CeahlĂŁul mi-a rĂŁmas ĂŽn suflet, de aceea, cĂŽnd mi s-a propus sĂŁ fiu presedinte, am acceptat“. De unde porecla „Pinati“? „De la un ziarist de la Sportul Românesc: o statisticĂŁ indica faptul cĂŁ echipa FC CeahlĂŁul beneficiase de cele mai multe lovituri de la 11 metri. Si cum vorbesc cu un pronuntat accent moldovenesc, mi s-a spus Pinalti. La ĂŽnceput, mĂŁ deranja. Acum, ĂŽnsĂŁ, multi prieteni si colegi de partid de la Bucuresti ĂŽsi trec ĂŽn agende Pinalti ĂŽn dreptul numĂŁrului meu de telefon. Probabil cĂŁ Stefan este un nume comun“. Gheorghe Stefan sustine cĂŁ nu a urmĂŁrit, cu orice pret, sĂŁ intre ĂŽn viata politicĂŁ. A primit propuneri pentru a candida la functia de primar atĂŽt ĂŽn 1996, cĂŽt si ĂŽn 2000. În 2004, ĂŽnsĂŁ, a avut ambitia sĂŁ demonstreze cĂŁ Piatra Neamt poate deveni un oras european. „Sincer sĂŁ fiu, m-am descurcat cu mult mai usor ca om de afaceri si de fotbal. (...) Am o sotie ĂŽntelegĂŁtoare. „NiciodatĂŁ nu i-a plĂŁcut sĂŁ iasĂŁ ĂŽn fatĂŁ. Nu ĂŽi place sĂŁ fie ridicatĂŁ ĂŽn slĂŁvi“. Gheorghe Stefan sustine cĂŁ are o slĂŁbiciune: nu reuseste sĂŁ se lase de fumat. Si mai are un regret: faptul cĂŁ a devenit supraponderal si nu reuseste sĂŁ slĂŁbeascĂŁ: Am ĂŽnceput cure de slĂŁbire, pentru cĂŁ m-am ambitionat. Sper sĂŁ reusesc!“.

Aprilie 2015

În aceastĂŁ lunĂŁ, despre o perioadĂŁ „neagrĂŁ“, a detentei, Stefan afirma: „CĂŽnd am spus eu cĂŁ «Beciul domnesc» te ĂŽnmoaie, asta e realitatea“, dar cĂŁ acum este altfel: „SĂŽnt un un om liber, un simplu pensionar. În momentul de fatĂŁ mĂŁ simt mult mai bine. Îmi doresc sĂŁ-mi lungesc viata, pentru cĂŁ pĂŽnĂŁ la urmĂŁ fiecare doreste probabil sĂŁ-si vadĂŁ nepotii mari. Eu am trei nepoti... (...) Justitia fatĂŁ de persoana mea a fost corectĂŁ. MĂŁ gĂŽndesc cĂŁ existĂŁ o justitie divinĂŁ si vor plĂŁti toti dupĂŁ fapte si inima lor. Nu am dusmĂŁnie pe nimeni. Nu mai fac politicĂŁ ĂŽn viata mea. La primĂŁrie am renuntat“.