Pastele Blajinilor a adus puhoi de lume în cimitir
• mii de persoane, între care si foarte multi etnici romi, au luat cu asalt Cimitirul Eternitatea încã de vineri • oamenii nu au mai asteptat ziua de luni, cînd e Pastele Blajinilor si au venit la morminte cu pachete pe care le-au dat de pomanã • Douã din sãrbãtorile ce urmeazã perioadei pascale sînt Izvorul Tãmãduirii si Pastele Blajinilor. Asa cum este traditia, Pastele Blajinilor se serbeazã lunea de dupã Duminica Tomei (prima duminicã dupã Paste). Din considerente pragmatice, pentru a celebra si Izvorul Tãmãduirii, credinciosii romascani au optat sã iasã la morminte încã de vineri. „Toatã lumea iese la mormintele celor dragi pentru a-si manifesta dragostea si iubirea si pentru a ridica o frumoasã rugãciune înaintea lui Dumnezeu si a face un act de milostenie. Cimitirul a fost împãrtit pe sole, iar preotii din toate parohiile încearcã sã facã fatã miilor de solicitãri, fãrã a mai tine seama de apartenenta la parohie. Din jumãtate în jumãtate de orã fiecare preot frecventeazã o anumitã solã, pentru ca enoriasii sã nu astepte mult. Este greu de cuantificat numãrul celor care au iesit la morminte, dar apreciez cã la ora la care vorbim (12.00, n.red), au intrat în cimitir peste patru mii de romascani. Este un du-te-vino, unii vin altii pleacã“, a declarat preotul Mihãitã Popovici. ÃŽn cel putin douã locuri din cimitir, familii înstãrite de tigani întinseserã mese cu bucate calde, pe care le împãrteau sãracilor. „ÃŽn fiecare an iesim la mormîntul alor nostri. Avem aici înmormîntate cinci rude: mama, tata, fratii mei. Odatã pe an ne-am obisnuit sã dãm o farfurie de mîncare caldã celor care trec pe lîngã mormînt“, a spus Ferenta Berariu. Din pãcate, cimitirul era împînzit si de extrem de multi cersetori care agresau pe cei veniti cu bucate la morminte, insistînd sã primeascã bani, pentru cã de cozonac, pascã si ouã rosii s-au cam sãturat. De altfel, pe multe din aleile cimitirului se vedeau aruncate felii de cozonac cãlcate în picioare. Administratorul cimitirului, Veniamin Cobzariu, a spus cã slujbele religioase au început încã de la ora 7. „Incidentele le numãrãm la sfîrsitul zilei, cînd ne strãduim sã-i evacuãm pe cei care trec de la un mormînt la altul si amestecã bãuturile. Anul trecut am evacuat cu salvarea vreo trei, acum Ambulanta a ridicat deja un epileptic cãruia din cauza bãuturii si al cãldurii excesive i s-a fãcut rãu. Curãtenie vom face dupã ce trec zilele în care se iese la morminte si vom apela si la societatea de salubritate“. ÃŽn credinta popularã, în lunea dupã duminica Tomei, se sãrbãtoreste Pastele Blajinilor. ÃŽn folclor, Blajinii mai sunt cunoscuti si sub numele de Rohmani. Potrivit credintei populare, Blajinii fac parte din cei dintîi oameni de pe pãmînt. Trãiesc fãrã femeile lor, convietuiesc cu ele numai 30 de zile pe an în vederea procreatiei. Blajinii, incapabili de a face rãu, s-ar afla dincolo de lumea vãzutã, pe unde se varsã Apa Sîmbetei, în delta ei, pe Ostroavele Albe. Preocupãrile Blajinilor sunt postul si rugãciunile pentru cei vii. Desi sînt virtuosi, nu stiu cum sã calculeze data Sfintelor Pasti. Oamenii le vestesc acestora cã a venit Pastele prin intermediul apei, aruncînd pe ea coji de ouã rosii.
|
Autentificare
