Pinalti, singurul arestat în dosarul Microsoft?
• primarul Gheorghe Stefan si afaceristul Dorin Cocos au fost dusi ieri la instanta supremã • procurorii DNA intentionau sã cearã arestul la domiciliu doar pentru Cocos • Primarul Gheorghe Stefan este foarte aproape de a rãmîne singurul arestat în celebrul dosar Microsoft. Asta dupã ce ieri, 20 februarie, procurorii DNA au mers la ÃŽnalta Curte de Casatie si Justitie pentru cã lui Pinalti si afaceristului Dorin Cocos le expira arestul preventiv. Se pare cã pentru ultimul dintre acuzati anchetatorii intentionau sã cearã instantei înlocuirea cãtuselor cu arestul la domiciliu. Asta dupã ce tot ieri Stefan si Cocos au fost adusi la audieri la DNA. Dacã primarul a stat la DNA foarte putin, Cocos a rãmas cîteva ore, existînd indicii cã ar fi colaborat cu anchetatorii. ÃŽn varianta în care instanta supremã l-ar fi eliberat pe Cocos dar va pãstra cãtusele pentru Pinalti, edilul va rãmîne singurul arestat din cauzã. Pinalti, Cocos, afaceristul Dumitru Nicolae si fostul ministru Gabriel Sandu au ajuns dupã gratii pe 29 octombrie 2014. Ulterior ultimii doi au dat declaratii în cauzã si au fost eliberati, iar la mai bine de trei luni de arest se pare cã si Cocos a cedat. Pentru Pinalti si afaceristii Cocos si Dumitru sînt acuze de trafic de influentã si spãlare de bani, iar ministrul Sandu este acuzat de luare de mitã în formã continuatã si spãlare de bani. Toate acestea survin contractului de închiriere de licente Microsoft, care pe 15 aprilie 2004 ar fi fost încheiat în conditii oneroase pentru bugetul de stat, asigurîndu-se posibilitatea deturnãrii unui discount de circa 47% acordat de firma amintitã. La licitatie au fost conditii restrictive si nu a participat decît cine trebuia, astfel cã cei care au intervenit si-au primit partea. Gheorghe Stefan s-ar fi ales cu 4 milioane de euro, Cocos cu 9 milioane de euro, iar ministrul Sandu cu 2,7 si 1,8 milioane de euro. ÃŽn motivarea sentintei de arestare din 29 octombrie, instanta a arãtat cã cei patru suspecti nu reprezintã „elemente care sã conducã la diminuarea pericolului pentru ordinea publicã pe care l-ar prezenta lãsarea lor în libertate, pentru asigurarea bunei desfãsurãri a procesului penal”. Judecãtorii au mai explicat faptul cã infractiunile comise în acest caz au avut „o puternicã rezonantã socialã negativã, cu consecinte nefaste asupra încrederii populatiei în institutiile statului, dar si asupra stabilitãtii de care trebuie sã se bucure mediul economic si de afaceri”.
|