A explodat cosul de clincher de la „ciment“
• deflagratia controlatã, care de fapt a fost o implozie, a avut loc joi • demolarea cosului face parte dintr-un plan de dezafectare a unor constructii de la fosta Fabricã de Ciment Bicaz • aceasta a functionat din 1952 si pînã în 1975, cînd s-a ridicat unitatea de la Tasca • Bicazul a fost zguduit joi, 5 februarie, în jurul amiezii, de o explozie ce a avut loc la vechea fabricã de ciment situatã la o azvîrliturã de bãt de centrul orasului. Motivul deflagratiei a fost dãrîmarea unuia dintre cele patru cosuri de clincher, ce a deservit fabricarea cimentului din 1963 si pînã la intrarea în functiune, în 1975, a fabricii de la Tasca. Actiunea a fost prevãzutã în planul de dezinvestire aprobat de cãtre CA al Carpatcement - sucursala Bicaz si pus în aplicare de firmã suceveanã, unitate autorizatã în activitatea de demolare a constructiilor industriale. Pentru demolare, ce a presupus implozia cosului, a fost eliberatã din partea Primãriei Bicaz a unei autorizatii, astfel încît totul s-a decurs în conditii de legalitate si securitate. Asta n-a înlãturat însã participarea unor martori ocazionali, ce si-au exprimat regretul în legãturã cu distrugerea unui simbol al tineretii lor, ca fosti cimentisti, de altminteri urmasi ai tãranilor, care în urmã cu jumãtate de secol asistaserã la fel de neputinciosi la pierderea loturilor de pãmînt în favoarea mastodontilor viitoarei economii socialiste. „De unde se vede cã într-o oarecare mãsurã istoria se repetã“, a povestit cu oarece regret unul dintre martori. „Problema dezafectãrii fabricii de ciment este mai veche, fiind reluatã de actuala administratie si demaratã prin actiunea de la cosul nr. 7, pentru cã trebuie spus cã vor mai fi dezafectate si alte constructii. Nu însã cele trei cosuri rãmase la locul lor si situate în imediata vecinãtate a celui pus la pãmînt, acestea avînd menirea de a constitui simboluri ale trecutului economic si poate ale ceea ce va presupune punctul muzeistic care se sperã a fi realizat pe zona vechii fabrici“, a declarat unul dintre specialistii Carpatcement, care a asistat la demolare. De altfel, ideea amenajãrii unui muzeu apartine, o datã cu abandonarea fabricii prin intrarea în functiune a celei din Tasca, fostei conduceri. „Cele trei cosuri se vor pãstra si prin reabilitarea lor sperãm din tot sufletul sã realizãm pe locul vechii fabrici de ciment un muzeu. Asta pentru a demonstra generatiilor viitoare cã nu trebuie sã ne uitãm trecutul, fie el uneori vitreg cu noi. Cît priveste fabricarea cimentului la Bicaz, cele petrecute aici de-a lungul a cîtorva zeci de ani au însemnat o adevãratã scoalã, unde atît calitatea oamenilor cît si a cimentului produs de cãtre ei au dus vestea în întreaga lume“, a afirmat Nicolae Sãlãgean, fostul director general al Carpatcement - sucursala Bicaz, actualul primar al orasului. De altfel, viitorul relicvei a ceea ce a fost cîndva fabrica de ciment preocupã si pe reprezentantii tinerei generatii, unul dintre acestia fiind arhitectul Laurian Ghinitoiu, nepot si fiu de cimentisti, care student fiind, a gîndit un proiect deosebit de îndrãznet privind revitalizarea turisticã si stiintificã a zonei. Proiectul a constituit lucrarea sa de licentã si a fost medaliat cu argint la un concurs de profil din Italia. Una peste alta, evenimentul ce a alarmat oarecum pe bicãjeni zilele trecute, constituie doar un prim episod al finalului de istorie a ceea ce a însemnat pentru oamenii locului si nu numai, fosta Fabricã de Ciment Bicaz, apãrutã în peisajul economic national în 1952. Trebuie spus cã respectivul cos demolat joi a fost construit în 1963.
|