A explodat cosul de clincher de la „ciment“

• deflagratia controlatĂŁ, care de fapt a fost o implozie, a avut loc joi • demolarea cosului face parte dintr-un plan de dezafectare a unor constructii de la fosta FabricĂŁ de Ciment Bicaz • aceasta a functionat din 1952 si pĂŽnĂŁ ĂŽn 1975, cĂŽnd s-a ridicat unitatea de la Tasca •

Bicazul a fost zguduit joi, 5 februarie, ĂŽn jurul amiezii, de o explozie ce a avut loc la vechea fabricĂŁ de ciment situatĂŁ la o azvĂŽrliturĂŁ de bĂŁt de centrul orasului. Motivul deflagratiei a fost dĂŁrĂŽmarea unuia dintre cele patru cosuri de clincher, ce a deservit fabricarea cimentului din 1963 si pĂŽnĂŁ la intrarea ĂŽn functiune, ĂŽn 1975, a fabricii de la Tasca. Actiunea a fost prevĂŁzutĂŁ ĂŽn planul de dezinvestire aprobat de cĂŁtre CA al Carpatcement - sucursala Bicaz si pus ĂŽn aplicare de firmĂŁ suceveanĂŁ, unitate autorizatĂŁ ĂŽn activitatea de demolare a constructiilor industriale. Pentru demolare, ce a presupus implozia cosului, a fost eliberatĂŁ din partea PrimĂŁriei Bicaz a unei autorizatii, astfel ĂŽncĂŽt totul s-a decurs ĂŽn conditii de legalitate si securitate. Asta n-a ĂŽnlĂŁturat ĂŽnsĂŁ participarea unor martori ocazionali, ce si-au exprimat regretul ĂŽn legĂŁturĂŁ cu distrugerea unui simbol al tineretii lor, ca fosti cimentisti, de altminteri urmasi ai tĂŁranilor, care ĂŽn urmĂŁ cu jumĂŁtate de secol asistaserĂŁ la fel de neputinciosi la pierderea loturilor de pĂŁmĂŽnt ĂŽn favoarea mastodontilor viitoarei economii socialiste. „De unde se vede cĂŁ ĂŽntr-o oarecare mĂŁsurĂŁ istoria se repetĂŁ“, a povestit cu oarece regret unul dintre martori. „Problema dezafectĂŁrii fabricii de ciment este mai veche, fiind reluatĂŁ de actuala administratie si demaratĂŁ prin actiunea de la cosul nr. 7, pentru cĂŁ trebuie spus cĂŁ vor mai fi dezafectate si alte constructii. Nu ĂŽnsĂŁ cele trei cosuri rĂŁmase la locul lor si situate ĂŽn imediata vecinĂŁtate a celui pus la pĂŁmĂŽnt, acestea avĂŽnd menirea de a constitui simboluri ale trecutului economic si poate ale ceea ce va presupune punctul muzeistic care se sperĂŁ a fi realizat pe zona vechii fabrici“, a declarat unul dintre specialistii Carpatcement, care a asistat la demolare. De altfel, ideea amenajĂŁrii unui muzeu apartine, o datĂŁ cu abandonarea fabricii prin intrarea ĂŽn functiune a celei din Tasca, fostei conduceri. „Cele trei cosuri se vor pĂŁstra si prin reabilitarea lor sperĂŁm din tot sufletul sĂŁ realizĂŁm pe locul vechii fabrici de ciment un muzeu. Asta pentru a demonstra generatiilor viitoare cĂŁ nu trebuie sĂŁ ne uitĂŁm trecutul, fie el uneori vitreg cu noi. CĂŽt priveste fabricarea cimentului la Bicaz, cele petrecute aici de-a lungul a cĂŽtorva zeci de ani au ĂŽnsemnat o adevĂŁratĂŁ scoalĂŁ, unde atĂŽt calitatea oamenilor cĂŽt si a cimentului produs de cĂŁtre ei au dus vestea ĂŽn ĂŽntreaga lume“, a afirmat Nicolae SĂŁlĂŁgean, fostul director general al Carpatcement - sucursala Bicaz, actualul primar al orasului. De altfel, viitorul relicvei a ceea ce a fost cĂŽndva fabrica de ciment preocupĂŁ si pe reprezentantii tinerei generatii, unul dintre acestia fiind arhitectul Laurian Ghinitoiu, nepot si fiu de cimentisti, care student fiind, a gĂŽndit un proiect deosebit de ĂŽndrĂŁznet privind revitalizarea turisticĂŁ si stiintificĂŁ a zonei. Proiectul a constituit lucrarea sa de licentĂŁ si a fost medaliat cu argint la un concurs de profil din Italia. Una peste alta, evenimentul ce a alarmat oarecum pe bicĂŁjeni zilele trecute, constituie doar un prim episod al finalului de istorie a ceea ce a ĂŽnsemnat pentru oamenii locului si nu numai, fosta FabricĂŁ de Ciment Bicaz, apĂŁrutĂŁ ĂŽn peisajul economic national ĂŽn 1952. Trebuie spus cĂŁ respectivul cos demolat joi a fost construit ĂŽn 1963.