Se decide cine pleacã si cine rãmîne în scoli
• judetul Neamt este unul dintre putinele din tarã în care sînt vreo trei sute de posturi în învãtãmînt în plus fatã de cît perminte ministerul • se pare cã acesta este unul dintre motivele venirii ministrului Mihai Câmpeanu, azi, în Neamt n
Scolile nemtene sînt în fierbere, de cînd directorii au fost anuntati cã în nici o unitate nu existã fonduri cît sã se acopere salariile pentru tot anul si nu va fi posibilã vreo rectificare de buget care sã vinã în sprijinul dascãlilor neplãtiti. De joi, conducerile s-au vãzut puse în fata unui test aprig: sã gãseascã solutii pentru a se putea încadra cu salariile în sumele care li se cuvin scolilor pe baza finantãrii per elev. Nimeni n-a spus oficial cã se impun reduceri de personal, avînd în vedere cã în judet sînt circa 280 - 300 de posturi peste organigrama care se cuvine populatiei scolare existente. Si Neamtul se aflã printre putinele din tarã în care se înregistreazã o astfel de situatie. Directorii au avut la dispozitie acest week-end pentru a gãsi solutii salvatoare, astfel încît cei care vor rãmîne angajati sã-si poatã lua salariile în acest an. Cum încã nu au discutat punctual cu sefii Inspectoratului Scolar, unde trebuie raportate solutiile gãsite, cîtiva directori au preferat sã facã publice concluziile la care au ajuns, sub protectia anonimatului. „Am avut sedintã de CA care s-a întins pe multe ore, si în final cred cã am ajuns la cea mai corectã solutie: renuntãm la sporul de rural, de 5%, pe care îl încasau colegii nostri. Este un spor care nu intra în salariu si prin nealocarea lui reusim sã acoperim golul de aproape trei sãptãmîni care rãmînea nefinantat în anul calendristic 2015. Asa ne luãm toti salariile si nu rãmîne nimeni fãrã ore. Cred cã sîntem printre cele mai fericite unitãti din judet, pentru cã aveam nevoie de putini bani pentru a se asigura salariile“, a spus un director de scoalã ruralã.
Altul a precizat cã e dispus sã renunte partial la indemnizatia de director, pentru cã nu a gãsit întelegere în scoalã, dar cu aceastã economie de 10%-15% din leafa sa nu rezolvã problema, motiv pentru care ar trebui sã desfiinteze cîteva locuri de muncã. Alt director e de pãrere cã nu renuntînd la paznic va depãsi lipsurile financiare, cîtã vreme cele mai mari salarii sînt la personalul didactic cu grade si vechime, dar de care nu se poate debarasa. Asa cã pentru azi mai are reprogramatã o rundã de discutii cu colegii. O altã solutie este cea prin care sportul, la clasele primare, sã fie predat din nou de cãtre învãtãtori si sã se renunte la suplinitori, doar cã aici ar putea apãrea discutii din partea acestei categorii de personal, care a scãpat de cîtiva ani buni de aceastã disciplinã, fiind introdusi specialistii. Si tãierea orelor suplimentare, care se plãteau pe lîngã salarii, a fost agreatã în unele unitãti. Azi, directorii vor avea ocazia de a discuta cu ministrul, venit se pare, si pe aceastã problemã, în Neamt. Iar dacã nu vor apuca sã punã întrebãri, mãcar vor auzi varianta de lucru a oficialului. „ÃŽncadrarea cu salariile în finantarea per elev se poate face fãrã desfiintarea de catedre. La sedinta cu directorii nimeni n-a spus asa ceva! Se pot gãsi ale variante“, a spus generalul Viorel Stan. Pentru cã ziua de azi e plinã pentru sefii învãtãmîntului, pentru cã se vor întretine cu ministrul Educatiei, subiectul spinos al încadrãrii cu salariile angajatilor din scoli în finantarea per elev (adicã fondurile pentru salarii în scoalã sînt direct proportionale cu numãrul de elevi) a fost amînat pentru mîine. Rãmîne de vãzut ce vor face directorii marilor licee, în care salariile sînt mari pentru cã se acordã unor dascãli cu vechimi importante, cu grade didactice, cu gradatii de merit. Liderii de sindicat se declarã nemultumiti de situatia în care s-a ajuns, considerînd cã domenul educatiei a devenit unul în care se urmãreste sã se obtinã profit, în loc sã se facã infuzie de capital pentru a se sustine scoala româneascã. Asigurarea salariilor angajatilor din scoli din finantarea per elev nu este o noutate, ea fiind prevãzutã de legislatie de cîtiva ani, dar acum Finantele nu mai acceptã sã tot aibã loc rectificãri de buget pentru a se acoperi depãsirile de fonduri pentru lefurile din învãtãmînt.
|