Iatã ce-ar însemna falimentul personal
• cresterea spectaculoasã a francului elvetian, dar si a altor valute, ar putea bãga multi nemteni în faliment • deschiderea procedurii ar fi beneficã pentru datornici, pentru cã nu mai curg dobînzi si penalitãti • si creditorul poate cere falimentul persoanei fizice • Parlamentul va elabora un raport la proiectul Legii insolventei persoanei fizice • O lege a insolventei persoanei fizice este foarte aproape de a deveni realitate, oficialii luînd în calcul un astfel de act normativ mai ales dupã cresterea spectaculoasã a francului elvetian. Multi din cei care au credite în monede exotice sînt acum foarte aproape de a nu-si mai putea achita împrumutile contractate, iar posibilitatea de a cere si obtine insolventa i-ar proteja un timp de creditori. La acest moment sînt mai multe proiecte pentru o lege a insolventei persoanei fizice, iar Parlamentul urmeazã a elabora un raport, pentru gãsirea celei mai bune variante de salvare a datornicilor. Se preconizeazã cã oamenii ar putea apela la procedura insolventei pentru a nu pierde agoniseala de o viatã. Practic persoanele fizice care nu-si mai pot achita datoriile ar putea sã elaboreze un plan de rambursare a acestora pentru o perioadã de cinci ani, situatie în care nu mai pot fi executati silit si-si salveazã bunurile. De aici decurg cîteva avantaje pe care datornicii nu le au în acest moment. Astfel, dacã a început executarea silitã, procedura va fi suspendatã la deschiderea insolventei, iar simultan se stopeazã curgerea dobînzilor si a penalitãtilor care de cele mai multe ori sînt extrem de împovãrãtoare. Persoanele fizice, debitori de bunã credintã, vor fi protejati, iar toate actele unilaterale ale acestora, cum ar fi împuterniciri sau mandate, nu mai produc efecte, asigurîndu-se un echilibru între interesele datornicului si cele ale creditorilor. Proiectul de act normativ are în vedere asigurarea acoperirii datoriilor persoanei fizice aflate în insolventã prin rambursarea datoriilor în baza unui plan. Aceste reguli ar trebui sã se aplice datornicilor care au domiciliu în România, bunurile sau sursele de venituri ale acestuia sînt tot în România, iar datornicul nu trebuie sã fie persoanã fizicã autorizatã la momentul solicitãrii de deschidere a insolventei. Simultan, cei care ar urma sã fie declarati faliti nu trebuie sã aibã nici o datorie care sã rezulte din activitãti comerciale desfãsurate în nume propriu. Dupã ce vor fi îndeplinite toate aceste conditii, persoana fizicã poate cere insolventa dacã nu poate sã-si acopere datoriile în termen de 30 de zile de la data scadentei. Solicitarea ar urma sã fie depusã la tribunalul de domiciliu, dar trebuie însotitã de o listã cu toate bunurile pe care titularul le detine, situatia datoriilor dar si a veniturilor realizate în ultimii trei ani, precum si a celor preconizate pentru viitor. Ar mai fi nevoie de o listã a bunurilor mobile si imobile cu o valoare individualã care depãseste 1.000 lei, care au fost înstrãinate de debitor în ultimii patru ani, o declaratie pe propria rãspundere în care sã explice motivele pentru care se aflã în incapacitate de a-si achita datoriile la termenul scadent, precum si o propunere de plan pentru rambursarea datoriilor care poate contine orice termeni de naturã sã conducã la o îndestulare cît mai adecvatã a creantelor, luînd în considerare creantele creditorilor, precum si bunurile, veniturile si circumstantele familiale ale debitorului. Planul va mai contine o explicatie referitoare la modalitatea si mãsura în care garantiile sau alte drepturi ale creditorilor asupra bunurilor debitorului vor fi afectate de cãtre acesta.
Insolventa poate fi respinsã pentru comportament fraudulos
Nu doar persoana fizicã ci si creditorul acesteia poate cere deschiderea insolventei unui debitor, dacã poate dovedi cã acesta din urmã nu are capacitatea de a-si achita datoriile în momentul scadentei si numai dacã valoarea totalã a creantei creditorului fatã de debitorul respectiv depãseste suma de 25.000 de lei. Dupã ce analizeazã toate actele depuse la dosar, instanta de judecatã poate respinge cererea persoanei fizice de deschidere a procedurii insolventei, dacã constatatã cã acumularea datoriilor este rezultatul comportamentului fraudulos al debitorului, sau rezultã dintr-un comportament iresponsabil. Totusi, dacã se constatatã cã debitorul este de bunã credintã, instanta de judecatã va desemna un administrator judiciar care îl va supraveghea pe datornic pe perioada insolventei. Dacã se dã undã verde deschiderii procedurii persoana fizicã va beneficia de o perioadã de timp în care sã se redreseze financiar. Cînd planul va fi aprobat, debitorul va trebui sã desfãsoare activitãti generatoare de venituri, iar dacã este somer nu trebuie sã refuze locurile de muncã oferite. Tot atunci îi va da administratorului judiciar sumele obtinute din mosteniri, donatii, ori compensatii pentru daune. La fiecare sase luni, debitorul insolvabil va prezenta instantei si administratorului judiciar o situatie generalã a veniturilor. Timp de trei ani de la deschiderea procedurii de lichidare datornicul nu are voie sã facã donatii sau alte tranzactii cu titlu gratuit. Potrivit proiectului de lege, debitorul care a initiat deschiderea procedurii falimentului, ori împotriva cãruia a fost initiatã sau finalizatã procedura insolventei persoanei fizice, nu va mai putea detine calitatea de asociat unic în cadrul unei societãti cu rãspundere limitatã. Conform BNR, la începutul lunii decembrie 2014 nemtenii aveau în derulare credite care se cifrau la 2.237,8 milioane de lei noi. Returnarea împrumturilor era la zi pentru 1.968 milioane de lei, dar se înregistrau întîrzîieri la platã pentru diferenta de 269,7 milioane de lei. Din totalul împrumuturilor, contracte de 1.188 de milioane lei erau în moneda nationalã, în timp ce creditele în valutã se cifrau la 1.049,8milioane de lei. Defalcat, la împrumuturile în lei sînt restante la platã de 141,5 milioane de lei, iar la împrumuturile în valutã restantele sînt sensibil mai mici, de 128,2 milioane de lei.
|
Autentificare
