Spectacolul mĂŁstilor, o nouĂŁ paradĂŁ sub Cetate

• ĂŽn a doua zi a anului, mii de oameni s-au adunat ĂŽn centrul orasului
TĂŽrgu Neamt pentru a urmĂŁri evolutia mascatilor • la Festivalul
obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou au participat 20 de formatii din
zonĂŁ si din afara judetului •

A treia editie a Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, organizat de PrimĂŁrie si Casa Culturii Ion CreangĂŁ ĂŽn ziua de 2 ianuarie, la TĂŽrgu Neamt, a atras o multime de participanti. Mii de oameni din oras si din alte localitĂŁti, turisti care petrecuserĂŁ sĂŁrbĂŁtorile la pensiunile din zonĂŁ s-au adunat pentru a urmĂŁri traditionala paradĂŁ a mascatilor pe care autoritĂŁtile locale au transformat-o dintr-un carnaval ad-hoc ĂŽntr-un eveniment mai bine organizat, cu premii ĂŽn bani pentru stimularea concurentilor si pentru promovarea traditiilor. În centrul orasului nu s-a mai permis circulatia masinilor, astfel cĂŁ mascatii au putut defila ĂŽntr-un continuu du-te-vino, cu o grĂŁmadĂŁ de curiosi pe urmele lor. În jurul orei 11, pe scena amenajatĂŁ ĂŽn piata Adormirea Maicii Domnului s-a dat startul festivalului la care s-au ĂŽnscris 20 de formatii din oras si comunele limitrofe, dar si din Botosani, Suceava si BacĂŁu. Spectacolul a fost urmĂŁrit si de oficialitĂŁtile locale ĂŽn frunte cu primarul Daniel Harpa, dar si de invitati de la nivelul conducerii judetului. Au participat si primarii Vasile MĂŁrculet, din Timisesti, si PetricĂŁ Rotaru Popa, din Petricani, sustinĂŽndu-si formatiile din comunele lor. Spectacolul a durat cĂŽteva ore, iar la final juriul a acordat mai multe premii pentru promovarea datinilor si obiceiurilor de iarnĂŁ. Astfel, premiul pentru cel mai tĂŽnĂŁr reprezentant i-a fost ĂŽnmĂŽnat lui Alexandru MĂŁrian, un pusti de 6 ani, care a participat si anul trecut la festival ca membru al formatiei de arnĂŁuti din Humulesti. Premiul pentru cel mai ĂŽn vĂŽrstĂŁ reprezentant i-a revenit lui Ion Albu, coordonatorul Alaiului de la Timisesti, un renumit creator de mĂŁsti populare. Pentru autenticitatea costumului au fost premiati Sumanarii de la Trifesti, iar premiul pentru cea mai frumoasĂŁ urĂŁturĂŁ a fost acordat formatiei Plugul de la Humulesti, un grup de gospodari constituit ĂŽn urmĂŁ cu 15 ani de preotul Vasile Cojocariu. De asemenea, concurentii de la DrĂŁgĂŁnesti au fost recompensati pentru cel mai bun joc al ursului, cei de la Timisesti, pentru cel mai bun joc al caprei, premii fiindu-le acordate si ArnĂŁutilor de la Filioara si CĂŁiutilor din cadrul Ansamblului Poienita, din Vorona-Botosani. Membrii juriului au decis sĂŁ mai premieze Ceata Mosnegilor de la Scorteni-BacĂŁu, pentru pĂŁstrarea si continuitatea traditiei, Alaiul de la Timisesti, cea mai complexĂŁ formatie, cu peste 100 de membri, urĂŁtori, ursi, capre si alte obiceiuri, si Grupul Folcloric Bogdana, din localitatea BogdĂŁnesti-Suceava, pentru modul de prezentare(cĂŽntec, joc, urĂŁturĂŁ si semĂŁnĂŁturĂŁ). Spectacolul a avut si un moment surprizĂŁ prezentat de artistii din Ceata de la Boroaia, judetul Suceava, ĂŽnsotiti de cunoscutul interpret de muzicĂŁ popularĂŁ CĂŁlin BrĂŁteanu. Prezentatoarea festivalului a fost Margareta MihĂŁilescu, directoarea Casei Culturii, ea permitĂŽnd accesul pe scenĂŁ doar celor care ĂŽndeplineau conditiile din regulamentul de participare, ce a pus accent pe autenticitatea costumatiilor si respectarea traditiilor populare. „Juriul a apreciat ineditul obiceiurilor prezentate, originalitatea costumelor si a recuzitei utilizate, mĂŁiestria privind adaptarea si prezentarea scenicĂŁ, gradul emotional si nivelul de influentare a tinerei generatii prin practicarea datinilor si obiceiurilor de iarnĂŁ preluate de la strĂŁbuni. Premiile au fost sustinute financiar de cĂŁtre PrimĂŁria si Consiliul Local TĂŽrgu Neamt, fiind acordate si albume cu imagini realizate la cea de-a doua editie a festivalului, din 2014. La acest eveniment avem ĂŽn fiecare an participanti din toate zonele etnofolclorice din Neamt si din judetele ĂŽnvecinate, cu o traditie autenticĂŁ privind conservarea si transmiterea datinilor si a obiceiurilor de iarnĂŁ. AceastĂŁ manifestare traditionalĂŁ este ĂŽnscrisĂŁ ĂŽn programul actiunilor cultural-artistice avĂŽnd ca principal obiectiv cunoasterea si valorificarea patrimoniului de datini si obiceiuri pĂŁstrate ĂŽn timp si practicate cu prilejul sĂŁrbĂŁtorilor de CrĂŁciun si Anul Nou“, a declarat Margareta MihĂŁilescu.