Datini si obiceiuri pe plaiul haiducilor

• la Grinties, a doua editie a manifestĂŁrii CĂŽntec si colindĂŁ pe plaiul haiducilor a fost o mare reusitĂŁ • au participat ansambluri din Neamt, Harghita si Basarabia •

ÎntĂŽlnirea alaiurilor datinilor si obiceiurilor de CrĂŁciun si Anul Nou de pe Valea Muntelui, purtĂŽnd titulatura CĂŽntec si colindĂŁ pe plaiul haiducilor, editia a II-a, organizatĂŁ la Grinties sĂŽmbĂŁtĂŁ, 27 decembrie, la initiativa administratiei locale si a Asociatiei culturale Pro Grinties, s-a dovedit a fi un succes. Au rĂŁspuns chemĂŁrii gazdelor formatii din Neamt, Harghita si Basarabia, care au descins ĂŽn mijlocul grintiesenilor ĂŽnsotiti de veselia si zarva alaiurilor mai mari sau mai mici, purtĂŽnd fiecare cĂŽte un crĂŽmpei din traditia locului de obĂŽrsie. Primii care au urcat pe scena cĂŁminului cultural au fost colindĂŁtorii din Corbu, Harghita, Grinties si satul Dreptu - Poiana Teiului, formatii corale instruite de cĂŁtre profesorii Alina CurcĂŁ, Mirela Laurentiu, Mihaela Vatamanu, Loredana Zaharia sub ĂŽndrumarea preotilor Dumitru Pintilie, CĂŁtĂŁlin Popovici si a protopopului Ionel Cutuhan. Au urmat Irozii si Nasterea lui Hristos, dramatizĂŁri specifice arealului cultural al VĂŁii Bistricioarei si evolutia ĂŽn fortĂŁ a ansamblului Plaiuri tulghesene, ce a presupus jocul caprelor si urĂŁtura de Anul Nou, sprijiniti muzical de fluierele mai multor gospodari si de tobosarul LĂŁcrĂŁmioara Pop. Grintiesul a rĂŁspuns provocĂŁrii cu jocul ursului, pregĂŁtit de cĂŁtre profesorul Mihai Pantiru, care purta cu cinste frumosul strai popular al socrului sĂŁu, iar tĂŁscanii cu acelasi obicei, numai cĂŁ ĂŽn alaiul condus de Daniel Grasu figurau trei ursi de toatĂŁ frumusetea si mai multe capre agere nevoie-mare. Ei si-au ĂŽncheiat evolutia artisticĂŁ cu o traditionalĂŁ urĂŁturĂŁ, textul fiind adaptat spre deliciul publicului. Cireasa de pe tortul evolutiilor avea sĂŁ fie teatrul folcloric al grintiesenilor, prin Banda lui Bujor, scoasĂŁ la luminĂŁ de prof. dr. Daniel Dieaconu. Numai cĂŁ de data aceasta a fost pusĂŁ ĂŽn scenĂŁ de mai multe generatii - elevii claselor V-VIII, flĂŁcĂŁii si bĂŁtrĂŽnii satului din rĂŽndul cĂŁrora n-au lipsit seful formatiei, „capul rĂŁutĂŁtilor“ cum se autointituleazĂŁ CosticĂŁ CeapĂŁ, de 63 de ani, si Dumitru Busuioc, ĂŽn rolul Jidanului, ultimul neputĂŽnd a se abtine de la una scurtĂŁ, ancoratĂŁ ĂŽn realitĂŁtile de peste an ale comunitĂŁtii. „LĂŁsati toporul si securea/ CĂŁ ati terminat pĂŁdurea...“ sau „Acu altuĂŁ' ĂŽi necazu/ CĂŁ se ceartĂŁ cu islazu...“, replici gustate de public. Nu putea lipsi jocul cerbului prezentat de cĂŁtre douĂŁ generatii, una de scolari, iar o alta de tineri ai satului Grintiesu Mare. PurtĂŽnd cisme negre, itari albi, flanele rosii, coifuri strĂŁlucitoare si tobe mari din piele, acestia au impresionat prin ritmul „drĂŁcesc“ al jocului. „Foaie verde de mĂŁces/ Ãsta-i cerbul din Grinties/ Ãsta-i cerbul cerbilor/ Fala grintiesenilor“, aveau sĂŁ spunĂŁ dobasii cu mĂŽndrie. La spectacol au participat si purtĂŁtorii de datini si obiceiuri din CeahlĂŁu, condusi de primarul Dumitru CoroamĂŁ si instruiti de cĂŁtre Ciprian Boju, care pe lĂŽngĂŁ colinde si urĂŁturĂŁ, au tinut sĂŁ ĂŽndemne la o horĂŁ româneascĂŁ si o corogheascĂŁ de gemea scĂŽndura scenei sub ei. Aplauze si multumiri din partea gazdelor. Asta, anuntĂŽnd parcĂŁ prezenta pe plai moldav a fratilor de peste Prut, vreo 40 la numĂŁr, descinsi ĂŽn zonĂŁ din Cimislia. Cu cobze, acordeoane, fluiere, entuziasm si voie bunĂŁ, ansamblul StejĂŁreii au colindat, au demonstrat cĂŁ si capra de peste Prut joacĂŁ aidoma celei de pe la noi, au urat, au sorcovit si au dansat frumoasele jocuri moldovenesti. ConducĂŁtorii alaiului, Petru PĂŁduraru si Leonid Dinescu, aveau sĂŁ-si exprime bucuria reĂŽntĂŽlnirii cu muntii si muntenii, loc ĂŽn care, dupĂŁ spusele lor, „existĂŁ folclor si artĂŁ popularĂŁ adevĂŁratĂŁ“. Oaspetii au fĂŁcut invitatia ca elevii grintieseni sĂŁ le ĂŽntoarcĂŁ vizita ĂŽn 2015. Asa cum aveau sĂŁ declare gazdele, la final, prin primarul Vasile Alexandroaia, ce-a de-a II-a editie a evenimentului dedicat SĂŁrbĂŁtorilor de IarnĂŁ a fost o izbĂŽndĂŁ. „Dorim ca aceastĂŁ manifestare sĂŁ devinĂŁ o permanentĂŁ“, a spus primarul, continuat de vorbele ĂŽn cor ale haiducilor: „RĂŁmas bun de la noi/ De v-am gresit ceva, vĂŁ rog sĂŁ ne iertati/ Primiti cu bucurie tot ce v-am cĂŽntat“ si una peste alta traditionala urare La multi ani!