Himalaya, muntele unde luciditatea face diferenta

• Ionut StefĂŁnescu a ajuns pe Baruntse, pentru cĂŁ a depĂŁsit perioada propusĂŁ ĂŽn mod normal pentru a rĂŁmĂŽne ĂŽn zona acestui vĂŽrf • Ciprian Chelariu s-a ĂŽntors cu degetele de la picioare degerate, fiindcĂŁ a gresit cĂŽnd s-a ĂŽncĂŁltat ĂŽntr-o dimineatĂŁ si a ajuns acasĂŁ bine pentru cĂŁ Amarinei a acceptat sĂŁ rateze Baruntse • la prima prezentĂŁ ĂŽn Himalaya, Laza si Petre au rĂŁmas cu amintiri marcante •

Detaliile fac diferenta ĂŽntr-o expeditie pe munte. Asta este concluzia trasĂŁ dupĂŁ spusele celor sase temerari, cinci pietreni si un bĂŁcĂŁuan, plecati ĂŽntre 12 octombrie si 14 noiembrie ĂŽn Himalaya, pentru a ataca trei piscuri: Mera Peak (6.476m), Island Peak (6.182) si Baruntse (7.162). Toti au spus cĂŁ momentele de luciditate si inspiratie au dus la reusitĂŁ: adicĂŁ au revenit acasĂŁ cu bine. Primul ĂŽnvingĂŁtor este Stefan Teodoru. O urcare bruscĂŁ, ĂŽn numai o zi, de la 1.300 de metri la peste 3.500 de metri, pare sĂŁ-i fi fost cauza pentru care i s-a fĂŁcut rĂŁu, suferind din cauza vĂŁrsĂŁturilor si a durerilor de cap. A dormit ĂŽn prima noapte la cota 3.500, dar nu si-a revenit si s-a ĂŽntors la cota 2.800. FiindcĂŁ ĂŽi era rĂŁu a avut luciditatea de a pleaca acasĂŁ, la familie. Un alt ĂŽnvingĂŁtor este Ciprian Chelariu. A recunoscut greseala fĂŁcutĂŁ ĂŽn dimineata zilei ĂŽn care s-a cucerit Mera Peak. Din grabĂŁ nu s-a ĂŽncĂŁltat „conform regulamentului“. Iar afarĂŁ erau -30 de grade Celsius. Avea o pereche de bocanci dubli, care se bagĂŁ unii ĂŽn ceilalti pentru o protectie mai bunĂŁ. A ĂŽncĂŁltat prima pereche, dar a strĂŽns prea tare ghetele ĂŽn jurul piciorului. A sugrumat circulatia sĂŽngelui de la gleznĂŁ ĂŽn jos. Pe traseu i-a spus lui StefĂŁnescu situatia, dar cum si acesta avea picioarele ĂŽnghetate, a considerat cĂŁ totul este normal. CĂŽnd StefĂŁnescu a afirmat cĂŁ picioarele i s-au dezghetat, Chelariu a ĂŽnteles cĂŁ ceva nu era corect. S-au retras repede de pe Mera Peak si ĂŽn tabĂŁrĂŁ au fĂŁcut tot ce a fost posibil sĂŁ remedieze situatia. Toti cinci au plecat apoi spre Baruntse si Island Peak. Iulian Petre si Adrian Laza s-au despĂŁrtit la cĂŽteva zile si au „virat“ spre Island Peak, ĂŽn timp ce Amarinei, Chelariu si StefĂŁnescu au continuat spre Baruntse. Iulian si Adrian au avut luciditatea de a ataca cu calm si fĂŁrĂŁ miscĂŁri bruste vĂŽrful de 6.182m pe niste corzi subtiri si care nu dĂŁdeau deloc impresia de sigurantĂŁ. Acele „ate“ erau singurul punct de sprijin pe un petere abrupt si ĂŽnalt de 250 de metri pe care au urcat si coborĂŽt. Trioul plecat spre Baruntse a ajuns ĂŽn tabĂŁra de bazĂŁ, acolo unde Chelariu a spus cĂŁ suferinta este prea mare pentru a continua. A vrut sĂŁ se ĂŽntoarcĂŁ, dar nu putea singur. Poate cĂŁ iar luciditatea a contat, Amarinei a coborĂŽt cu el si a rĂŁmas cu bucuria de a fi cucerit doar Mera Peak. StefĂŁnescu a rĂŁmas sĂŁ ducĂŁ drapelul României si pe Baruntse. ÎmpreunĂŁ cu doi serpasi a atacat ĂŽn mai multe rĂŽnduri vĂŽrful. În prima zi a ajuns ĂŽn tabĂŁra 1, unde vĂŽntul bĂŁtea atĂŽt de tare ĂŽncĂŽt unele corturi montate pluteau la un metru deasupra zĂŁpezii. S-au ĂŽntors. Au aflat de la altii cĂŁ vĂŽntul va scĂŁdea ĂŽn intensitate pe 4 si 5 noiembrie. StefĂŁnescu plĂŁnuise sĂŁ atace vĂŽrful pe 1 sau 2 noiembrie pentru a avea timp de ĂŽntoarcere la avion. Si poate iar cu luciditate, dar si ceva curaj putin nebunesc, a analizat bine orice veste, orice noutate si a decis cĂŁ pe 5 noiembrie poate urca. ÎmpreunĂŁ cu o echipĂŁ austriacĂŁ a ajuns pe acel pisc la data stabilitĂŁ. La ora 09:45. Apoi, din dorinta de a prinde avionul de la Lukla spre Kathmandu a mers ĂŽn ritm alert, poate chiar alergĂŽnd de cĂŽteva ori. Experienta lui StefĂŁnescu a fĂŁcut mult bine. Ritmul sĂŁu lent de urcare l-a fĂŁcut pe Iulian Petre sĂŁ recunoascĂŁ faptul cĂŁ din dorinta de a face multe lucruri bune, puteau gresi grav. Apoi, fiindcĂŁ grupul a fost unit, s-a trecut cu calm peste vestile si imaginile de acolo. FuseserĂŁ avalanse, iar numĂŁrul mortilor era de peste 30, elicopterele transportĂŽnd corpuri ĂŽnvelite ĂŽn staniol, ĂŽn viatĂŁ sau nu. Plus cĂŁ se mai vorbea de vreo 70 de dispĂŁruti. Totul era asezonat cu un frig nĂŁpraznic. Au recunoscut cĂŁ presiunea psihologicĂŁ a fost imensĂŁ. CĂŽt despre morti, Laza si Petre au povestit despre un templu hindu ĂŽn care erau arse pe rug cĂŽteva trupuri fĂŁrĂŁ viatĂŁ, iar altele erau aruncate ĂŽntr-un rĂŽu din care beau apĂŁ cĂŽteva vaci la nici 200 de metri ĂŽn aval, iar mai departe se scĂŁldau cĂŽtiva copii. O altĂŁ mare reusitĂŁ a expeditiei este cĂŁ au salvat de la moarte douĂŁ tinere din Spania.