Activismul exagerat poate pune în pericol economia României
Lupta pentru o anumitã cauzã poate avea la bazã un scop nobil, însã, de cele mai multe ori, lucrurile sunt în mod vizibil exagerate pentru a induce oamenilor o concluzie prestabilitã. Adevãrul este cã poveștile terifiante sunt cele care vând ºi sunt aºteptate de public. Aceastã abordare toxicã, exagerarea sistematicã a problemelor legate de mediu, face însã mai mult rãu populației decât sã ajute. Pentru o țarã cu o economie șubredã, așa cum este România, aceste exagerãri ne afecteazã financiar.
ÃŽn ultimii doi ani, protestele împotriva gazelor de șist au fost amplificate prin denigrarea companiilor petroliere și energetice, care, aflându-se în cãutarea gazelor convenþionale și a petrolului, s-au lovit de propaganda masivã împotriva gazelor de ºist. Paradoxal, foarte multe voci activiste declarã cã nu se opun explorãrii ºi exploatãrii resurselor convenþionale, pe baza cãrora a fost dezvoltatã întreaga industrie energeticã din România, și nu numai, însã continuã sã lupte împotriva oricãrei activitãþi de cercetare sau prospectare a terenurilor, refuzând sã accepte dovezile concludente din partea Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale sau din partea Ministerului Mediului. Prin urmare, argumentãrile grupurilor influenþatoare pot fi caracterizate mai mult ca fiind sentimentale decât științifice și bazate pe expertiza specialiștilor în domeniu.
Impactul economic
Ostilitatea fațã de companiile petroliere are consecinþe nefaste nu doar pentru bugetele lor interne, ci ºi pentru industria în care activeazã ºi chiar pentru alte industrii conexe sau bugetul de stat. Pânã ºi cele mai conservatoare previziuni economice menþioneazã cã explorarea propriilor resurse ale unui stat poate reduce preþurile la energia electricã, la alimente sau orice alt timp de produse, poate crea mii de locuri de muncã, poate ajuta comunitãþi în dezvoltarea infrastructurii etc. Niciun astfel de obiectiv nu poate fi atins în cazul în care o întreagã industrie este compromisã din cauza unor temeri exagerate. Gândiți-vã numai la un lucru simplu, cu impact direct asupra tuturor românilor: dacã nu ne asigurãm necesarul de resurse, cantitatea acestora scade și va trebui sã le cumpãrãm la costuri mult mai mari. Astfel, dacã prețul gazelor crește, automat se vor mãri și prețurile produselor și serviciilor care folosesc aceastã resursã, adicã aproape toate.
Consecințele la nivelul industriei energetice
ÃŽn România, un exemplu de companie care nu poate funcþiona într-un ritm normal este Prospecþiuni, care, fiind contractatã de clienþi precum Romgaz sau OMV Petrom pentru realizarea proiectelor de achiziție de date geofizice, este nevoitã sã amâne sau chiar sã anuleze anumite proiecte din cauza temerilor localnicilor. ÃŽn primãvara acestui an, CEO-ul companiei Prospecþiuni, Gehrig Schultz, declara într-un interviu cã, din cauza agitatorilor ºi protestatarilor, a fost nevoit sã concedieze câteva zeci de angajaþi, mai ales dintre cei necalificaþi, în zona Vasluiului. „Dacã am putea lucra, am avea nevoie de 4.400 de angajați. Acum avem 2.600 de angajați. (...) Lucrãrile merg încet. Nu pot pãstra oameni care nu au ce munci. Protestele îi afecteazã pe cei sãraci\", a declarat atunci directorul general al Prospecțiuni. Iar exemplele pot continua nu doar din aceastã industrie.
Rãmânem conºtienþi cã explorarea resurselor naturale implicã ºi unele efecte temporare, însã trebuie sã ne dãm seama ºi cã dezvoltarea industriei energetice este vitalã pentru economia oricãrei þãri și, implicit, pentru un trai mai bun al fiecãruia dintre noi.
|