Otrãvurile din fîntîni, cum scãpati de ele
Un nemtean din 10 foloseste în gospodãria proprie apã din fîntîna din curte sau din apropierea casei dar, cu toate acestea, extrem de putini stiu cît de usor si ieftin si le pot dezinfecta singuri, pentru a evita îmbolnãvirile. ÃŽn anii de dinainte de 1990 autoritãtile sanitare treceau periodic prin sate si dezinfectau toate fîntînile si captãrile de la cismele sau pompe. Dupã Revolutie, statul nu a mai gãsit bani nici pentru dezinfectanti si nici pentru plata angajatilor care sã se ocupe de asa ceva, dar nici nu a gãsit o altã solutie. ÃŽn urmã cu cîtiva ani, prin 2010, a apãrut o lege care obliga primãriile rurale sã încheie contracte anuale cu Directia de Sãnãtate Publicã, pentru ca în baza taxelor inspectorii sanitari sã preleveze probe de apã si sã facã dezinfectii acolo unde este cazul. Din pãcate, în Neamt, aproape jumãtate dintre administratiile publice locale nu au fãcut astfel de contracte, justificarea edililor fiind cã nu au bani si pentru asa ceva, chiar dacã taxele sînt de circa 6-700 de lei. Astfel, în foarte multe comune din judet apa nu a mai fost analizatã microbiologic sau chimic de ani buni iar dezinfectii s-au fãcut sporadic, la cererea localnicilor contra cost sau doar în comunele cu primari mai responsabili. Un raport întocmit de cãtre Directia de Sãnãtate Publicã Neamt la finele anului trecut releva faptul cã multe din fîntînile din mediul rural reprezintã un pericol pentru cei care le folosesc si asta din cauzã cã erau amplasate în apropierea grajdurilor sau terenurilor agricole, ceea ce favorizeazã poluarea apei cu nitrati. Potrivit datelor furnizate de cãtre DSP Neamt, în judet au fost identificate 41.762 de fîntâni individuale si publice. „Cele mai multe fîntîni nu sînt igienizate corespunzãtor de cãtre proprietari. ÃŽn perioada de primãvarã-varã, cînd încep lucrãrile agricole si se folosesc îngrãsãminte chimice pe bazã de azot, este posibil ca nivelul concentratiei de nitrati-nitriti din pînza freaticã a solurilor expuse la acest tratament sã creascã“, se aratã în raportul întocmit de cãtre DSP Neamt. Pe harta fîntînilor periculoase sînt înscrise 14 comune din toate zonele judetului. Specialistii de la DSP spun cã fiecare proprietar de fîntînã îsi poate dezinfecta singur sursa de apã, acest lucru fiind relativ simplu si ieftin. „Este bine ca fîntînile sã fie dezinfectate cam de douã ori pe an sau ori de cîte ori apa este tulbure. Curãtenia si dezinfectia fîntînilor se face urmînd niste pasi simpli: se scoate toatã apa, se curãtã fîntîna de nãmol si dacã se poate ar trebui spãlate si zidurile sau pietrele apoi se lasã sã se umple din nou. Se calculeazã aproximativ cîti metri cubi de apã existã si se cumpãrã de la farmacie pastile de Javel. Acestea se dizolvã într-o gãleatã de apã de aproximativ 10 litri dupã care continutul se toarnã în fîntînã. Apoi se scoate apã si se rãstoarnã înapoi cu gleata încercînd o omogenizare cît mai bunã. Ideal ar fi ca acest lucru sã se facã seara pentru a nu utiliza fîntîna peste noapte. A doua zi dimineatã se scoate toatã apa pînã dispare mirosul de clor si se lasã sã se umple din nou. Chiar si apa cu continut de amoniac, cu nitrati, care aratã cã este amplasatã în preajma toaletelor sau grajdurilor poate fi curãtatã prin scoaterea întregii cantitãti de apã cît mai des si dezinfectare. Din pãcate, pentru apele cu nitriti, adicã cele ce provin din pînze freatice infectate de ani îndelungati, nu se poate face nimic, recomandarea fiind sã se evite consumul pe cît posibil“, a precizat medicul Roxana Pipirigeanu, sefa Serviciului Epidemiologic din cadrul DSP Neamt. Pastilele de Javel costã între 15 lei si 30, în functie de firmã dar si de numãrul de capsule si, potrivit prospectului, se folosesc 3 pastile la un metru cub de apã, deci în functie de volumul fîntînii se achizitioneazã cantitatea de pastile necesarã.
|
Autentificare
