 O ZI PRIN PIATA ARSÃ
• oamenii încã se mai duc la Piata Centralã din Piatra Neamt, sã vadã ce a mai rãmas din ea • ieri se fãceau evaluãri de cãtre specialisti de la IGSU • si autoritãtile pietrene si-au fãcut aparitia în zona mormanului de fiare • politistii locali stau cu ochii ca pe butelie pe resturile halei • în jurul acesteia roiesc unele specimene dornice sã cotrobãiascã prin sertarele comerciantilor, prin frigidere ori grãmezile de pîine arsã • comerciantii care si-au vãzut micile afaceri ruinate încearcã sã se adapteze noilor conditii • „Aici mi-am trãit tineretea, printre fructe si legume si ca sã avem ce vinde am stat mai mult în en-gross-uri decît acasã“, ne-a spus o vînzãtoare • lucrurile sînt departe de a intra în normalitate • Piata Centralã din municipiul Piatra Neamt se dovedeste a fi unul dintre cele mai vizitate locuri din oras. Pînã acum cîteva zile lumea venea sã se aprovizioneze cu unele, altele, acum vine întîi sã se uite la ce a fost cîndva si ce a rãmas din acest obiectiv, dupã care fiecare cumpãrã dupã nevoi. Comerciantii încearcã sã se adapteze noilor conditii din mers, astfel cã ieri se ridicau corturi, se bãteau scînduri pentru un fel de dusumele, se amenajau tarabe.
Oameni necãjiti
Dupã puterea financiarã a fiecãruia, s-au dotat cu cele necesare. „Mi-am luat cort, urmeazã sã cumpãr cîntar, case de marcat, sã îmi aduc o tarabã, sã pun la punct dusumelele, ca sã nu stãm cu marfa pe asfalt. Opt ani am avut tarabã în piatã si am cotizat la Urban de nu vreau sã mã gîndesc cîti bani am dat! Nu de putine ori le-am zis cã de pe spinarea noastrã au fãcut bani, pentru cã noi cotizam si iarnã si varã. Si atîta le-am mai cerut sã punã la punct instalatia de aclimatizare, cãci ni se strica marfa, dar n-au vrut! Suspect tare incendiul asta, care a mistuit atîta marfã si a distrus atîtea vieti! Dar a ars piata cînd expirau zeci si zeci de contracte dintre chiriasi si Urban. Chiar ne-am întrebat de ce ne-au fãcut contractul pe sase luni si nu pe un an, ca pînã acum! Sînt multe de spus... începînd cu garantia pe care ne-au luat-o de ani de zile si nu stiu dacã ne-o înapoiazã! Acum, dupã incendiu, am rãmas cu o pagubã de vreo 5.000 de lei, cît era marfa, si au ars toate cele necesare - casã de marcat, cîntar, documente, contractele de muncã ale noastre si vînzãtorilor plus niste bani care fuseserã fãcuti în ultima zi de activitate. Aici mi-am trãit tineretea, printre fructe si legume si ca sã avem ce vinde, am stat mai mult în en-gross-uri decît acasã. N-am putut sã dorm si eu civilizat, sã am o noapte întreagã la dispozitie, ca sã mã odihnesc. Cînd am auzit cã arde piata, am venit imediat si de atunci mã tot întreb cum a putut fi atît de mult foc. Povestea cu scurt-circuitul e discutabilã, desi la cîte improviizatii erau la instalatia electricã, e posibil si asta“, a spus o comerciantã. Alti patroni care s-au apucat de amenajat spatii în aer liber vociferau cã ar trebui mutate tonetele cu flori din perimetrul respectiv, pentru cã „lumea de mîncare are nevoie, nu de buruieni“.
„Ce-am avut noi aicea si cu ce ne-am ales“
Alti pietari vînd, în conditii vitrege, lactate în aer liber. Unul, dotat cu un plici, fugãrea mustele care amusinau pe lîngã casurile asezate pe tarabã, în plin soare. Alti vînzãtori, mai precauti, îsi tineau boturile de brînzã acoperite cu bucãti de tifon, pãzindu-le astfel de atacul insectelor. Un bãrbat stivuise, lîngã brînzã si urdã, si niste bucãti de slãninã care începuse pe la colturi sã devinã translicidã, topindu-se la soare. Întrebati dacã nu se tem de contoale de la DSV, oamenii s-au uitat lung, parcã dînd de înteles cã fix asta le-ar mai lipsi. Asa cã pãrãsim zona lactatelor în strigãtele vînzãtorilor dornici de a face un ban si de a scãpa de marfa care risca sã dospeascã la soare.
Pe la fructe si legume, lumea stãtea la rînd sã se aprovizioneze. Pîinea, în cea mai mare parte, se vindea direct din masinã, pentru a se evita folosirea vreunui alt loc. Mai greu e cu cãrnoasele în ceea ce se numeste acum Piata Centralã, dar au mai mult succes magazinele de profil din zonã. Printre sutele de oameni veniti sã vadã dimensiunile dezastrului se afla si o bãtrînã, care plîngea lîngã folia care încercuia normanul de fiare de parcã altã pierdere pe lume nu mai putea exista. „Ce-am avut noi aicea si cu ce ne-am ales! Veneam zi de zi în piatã si îmi cumpãram ce aveam nevoie, dar niciodatã nu mi-am permis prea multe... Mã uitam cu jind cîte bunãtãti erau la vînzare si tare mai oftam cã nu îmi permiteam sã le iau. Acum mi se rupe sufletul cînd vãd cã s-au fãcut scrum! Mãcar un kil de rahat sã fi cumpãrat si eu...“, spunea bãtrîna, sprijinindu-se pe bratul unei amice.
Musafiri nepoftiti
Ca sã nu se pomeneascã cu musafiri în zona strict interzisã, politistii locali dau ture în special pe latura unde a fost sectorul de panificatie si cel cu cãrnoase, pentru cã zeci de indivizi sînt atrasi de resturile care le fac cu ochiul printre colile de tablã care stau într-o rînã. „Politia Localã asigurã paza halei în perimetrul unde se afla zona de carne pentru cã acolo au mai rãmas bunuri nedistruse sau partial distruse si tentatia este mare. Atît din partea comerciantilor, care vor sã intre pentru a-si mai recupera cîte ceva, cît si din partea cersetorilor sau a oamenilor fãrã adãpost care umblã sã caute bani sau resturi de mîncare. Mai vãd cîte un colt de cozonac si tare s-ar bãga sã-l ia... Asigurãm paza respectivei zone 24 de ore din 24, cu nouã politisti locali. Celelalte laturi sînt pãzite de colegii de la Jandarmerie. ÃŽn plus, cu colegii de la Politia Municipiului asigurãm fluidizarea traficului în toatã zona, mai ales cã acum s-a schimbat configuratia pietei. Este destul de dificil pentru cã sîntem putini si noi si ei, si trebuie asiguratã ordinea si linistea si în restul orasului“, a declarat Eugen Pancu, director al Politiei Locale Piatra Neamt.
Autoritãtile, în asteptarea expertizelor
Ieri, reprezentatii municipalitãtii pietrene au dat din nou raite prin piatã, inclusiv primarul Gheorghe Stefan, ca sã vadã ce e de fãcut prin zonã. Pe schele erau urcati pompieri, poate reprezentanti ai IGSU, care vizualizau structura metalicã aflatã în picaj de la o zi la alta. Am încercat sã-i abordãm, dar au fost extrem de tãcuti. „Facem tot ce e omeneste posibil ca sã asigurãm cît de cît conditii pentru desfãsurarea comertului, dar avem unele probleme în colaborarea cu vînzãtorii, care vor sã fie toti la grãmadã, pentru cã ei merg pe ideea cã omul vine într-un singur loc si cumpãrã cîrnati, cartofi, fructe si un lighean de plastic. Or asta nu se poate, deocamdatã. Le punem la dispozitie parterul de la Mall, pentru cãrnoase si peste, dar unii sînt destul de reticenti... S-au rezolvat problemele cu tarabele cu fructe si legume si am stabilit ca pe 1 august sã dãm drumul la bazarul de pe Muncii, se lucreazã din plin acolo, pentru ultimele amenajãri si vom muta comertul cu produse industriale. ÃŽn altã ordine de idei, echipa de la IGSU face expertiza proprie, au venit si cei de la Astra si am discutat si cu un expert din Iasi despre rezistenta pe care o mai are structura metalicã. Cert e cã zona halei va fi demolatã si asteptãm un rãspuns despre partea care a rãmas în picioare, dacã o putem refolosi sau nu“, a declarat ciceprimarul Aurelia Simionicã. Cu precizãri pe marginea subiectului a venit si Ioan Fiterãu, director al Companiei Municipale de Investitii Urban Piatra Neamt: „Au sosit încã de marti dimineatã experti de la Bucuresti, de la IGSU, si împreunã cu inginerul de la firma care a proiectat hala centralã a pietei si cu conducerea primãriei, am mers pentru a vedea încã o datã cum stau lucrurile. Expertul în astfel de constructii nu s-a putut pronunta imediat pentru cã mai trebuie fãcute analize si mãsurãtori ca sã-si poatã face o imagine de ansamblu si sã poatã decide dacã se demoleazã tot sau mai poate fi recuperat ceva din halã. Noi asta ne-am dori, dar asteptãm decizia lui. Concluziile expertului de la Iasi se vor putea afla cel mai devreme, miercuri, 23 iulie“.
|
Autentificare
