Pomenire pentru nemtii cãzuti pe Valea Tarcãului
• o slujbã de pomenire a fost oficiatã sîmbãtã, 26 aprilie, la mormîntul comun al celor opt ostasi nemti cãzuti în luptele din codrii Tarcãului, din 1944 • localnici din Brates au tinut sã asiste la comemorare si sã aprindã cîte o lumînare • Un grup de tãrcãuani a participat sîmbãtã, 26 aprilie, cu o zi înainte de Duminica Tomii, la slujba de pomenire de la mormîntul comun al celor opt ostasi nemti ce si-au aflat sfîrsitul în septembrie 1944 în codrii Tarcãului. Te Deum-ul a fost oficiat de cãtre preotul Emilian Cãruceru, parohul Bratesului, în prezenta a aproape 20 de enoriasi, la troita înãltatã de localnici în urmã cu opt ani. ÃŽnainte de slujbã, oamenii locului, în general vîrstnici, au aprins cîte o lumînare pe mormîntul celor ce-si dorm somnul de veci de peste sase decenii pe Valea Tarcãului. „Am oficiat o slujbã de pomenire a tuturor celor care si-au aflat sfîrsitul pe cîmpul de luptã. Gestul credinciosilor din Brates este un act crestinesc închinat memoriei tuturor eroilor de orice natie sau confesiune. Aceastã troitã este semn al biruintei si de aceea am închinat rugãciune Sfîntului Mare Mucenic Gheorghe care este si ocrotitor al armatei. Chiar dacã slujba a avut loc la troita închinatã unor soldati de altã natie si de altã confesiune, aceasta nu a avut altã menire decît de a împãrtãsi credinta în Dumnezeu, care este Unul singur“, a spus preotul Emilian Cãruceru. Printre initiatorii evenimentului, devenit de-acum traditie, se numãrã Nicolae Benedek si Ion Socea, ambii fiind prezenti si de aceastã datã la mormîntul strãjuit de patru brazi falnici. Localnicii vîrstnici îsi amintesc despre luptele ce au avut loc pe Valea Tarcãului si chiar de momentul îngropãrii cadavrelor celor opt nemti. „Tatãl meu a fost unul dintre cei care au participat la îngroparea celor opt nemti. Eu eram mic atunci, dar, dupã ce am mai crescut, veneam cu tata aici si, într-una din zile, mi-a povestit cum s-a întîmplat. Nemtii erau în retragere. Pe Valea Tarcãului circula atunci Mocãnita, un tren forestier. Ei au luat trenul si au plecat spre Ardeluta. Rusii au organizat o ambuscadã, si cînd au apãrut nemtii, i-au mitraliat. Au murit majoritatea. ÃŽn acest loc au fost gãsite opt cadavre, si tata împreunã cu alti oameni, s-a gîndit cã trebuie îngropati. Au sãpat o groapã mai mare si i-au bãgat pe toti la un loc. Au pus si o cruce de lemn, iar apoi au plantat patru brazi, care vedeti cã au crescut, ajungînd, acum la 20-30 de metri înãltime. Asta-i povestea acestui mormînt, iar eu, din respect fatã de tatãl meu si pentru comemorarea celor cãzuti aici am fãcut o cruce din stejar si am luat initiativa de a face în fiecare an cîte o slujbã de pomenire“, a spus Nicolae Benedek. Crucea troitei unde s-a oficiat slujba de pomenire are încrustate cuvintele: „ÃŽn memoria soldatilor germani cãzuti în luptele din septembrie 1944“. Tarcãul a fost teatrul de luptã în ambele rãzboaie, pentru cã ceva mai în amonte, în Ardeluta, era punctul de frontierã.
|
Autentificare
