Greu cu stema la Ion Creangã
Consiliul Judetean s-a chinuit din 2003 sã impunã comunelor introducerea unor steme, care sã simbolizeze într-o formã concentratã traditiile istorice, realitãtile economico-sociale si culturale locale. Primarii din mediul rural, fie nu au putut
identifica puncte relevante din istoria, specificul si traditia zonelor
pe care le „pãstoresc“, fie au apelat la serviciile unor societãti
experte în heraldicã, fie cã au lãsat problema „moartã“. Printre
primarii interesati de simbolurile heraldice se numãrã si Petricã Prichici, de la Ion Creangã. Acesta are în lucru mai multe variante, dupã ce comisia de heraldicã i-a respins unul din modele. Acum atît el, cît si angajatii primãriei cautã simbolurile care cred cã-i reprezintã „Printre simbolurile dragi nouã ar fi: o cruce mare cu semnificatia Drumului Crucii, de la Muncel. Crucea se sprijinã pe o carte deschisã, cu o panã alãturi, pentru a sugera si faptul cã Cezar Petrescu a scris una din cãrtile sale la Stejaru. Apoi o ramurã de stejar cu sase frunze, semnificînd cele sase sate componente ale comunei. Apoi, un peste, care simbolizeazã puterea credintei, rîul Siret si steagul pe fond albastru al comunei. Vom vedea dacã comisia ne va aproba aceastã variantã, pentru cã am mai avut una cu un stejar si spice si ne-a respins-o, spunînd cã alunul ne reprezintã pe noi, cei din Ion Creangã, iar spice sînt peste tot. Vom vedea ce se va hotãrî. Nu exclud nici varianta de a lansa un concurs de idei, sã vãd ce gîndesc functionarii si oamenii din sat“, a declarat primarul Prichici.
|