Magistratii spun „Nu“ super-puterii alesilor
• Asociatia Magistratilor din România trage un semnal de alarmã în ceea ce priveste noile modificãri în materie penalã recent aprobate de senatori • intrarea în vigoare a acestora va zãdãrnici eforturile de combatere a coruptiei • Deputatii din Comisia juridicã au dat o puternicã loviturã si recent au aprobat modificãri ale legii penale care le dau super-puteri. Cum în ultima perioadã s-au înmultit cazurile de demnitari corupti, deputatii au stabilit norme care sã-i punã la adãpost de eventuale necazuri. Pe scurt, parlamentarii au adus amendamente la legea penalã care-i scoate din sfera functionarilor publici. Si, pierzînd aceastã calitate, nu mai pot fi acuzati de fapte de coruptie. ÃŽn plus au votat amnistia pedepselor de pînã la 7 ani de detentie sau prescriptia unor infractiuni. Toate acestea au revoltat opinia publicã, dar si pe cei care împart dreptatea. Asociatia Magistratilor din România trage un semnal de alarmã asupra noilor prevederi. „AMR apreciazã cã, prin propunerile de modificare si mai ales prin formele adoptate de Comisia juridicã, în acest moment cînd este iminentã intrarea în vigoare a noilor coduri - penal si de procedurã penalã -, fãrã o dezbatere publicã realã si fãrã puncte de vedere exprimate de practicienii de la instantele din teritoriu, se încearcã instituirea unor norme care sã reprezinte o «lege penalã mai favorabilã» pentru anumite categorii de persoane pentru care noile coduri nu contin dispozitii mai indulgente. Coroborînd si «efervescenta» din jurul propunerilor referitoare la amnistie si gratiere se observã cã, de fapt, se cautã solutii care sã asigure existenta unor veritabile cauze de impunitate pentru aceleasi categorii de persoane“, se aratã în documentul semnat de presedintele AMR, judecãtorul nemtean Gabriela Baltag (foto). Magistratii considerã ca fiind lipsite de fundamentare si oportunitate propunerile ce vizeazã amnistierea infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de pînã la sapte ani inclusiv, sau amenda. „ÃŽn ce priveste propunerea potrivit cãreia se gratiazã în întregime pedepsele cu închisoarea de pînã la sase ani, pedepsele complementare ale acestora, precum si pedepsele cu amendã, aplicate de instanta de judecatã, considerãm cã limita maximã de pedeapsã este prea mare si creeazã posibilitatea ca acest beneficiu al legiuitorului sã se rãsfrîngã în mod cu totul nejustificat si asupra persoanelor care, prin gravitatea faptelor penale sãvîrsite, prezintã un pericol social deosebit. ÃŽn ce priveste sfera infractiunilor exceptate de la aplicarea beneficiului gratierii, considerãm cã este de neacceptat pentru o serie de infractiuni grave: abuz în serviciu în formã calificatã, luarea de mitã, darea de mitã, primirea de foloase necuvenite, traficul de influentã, infractiunile prevãzute în Codul Vamal, infractiunile la legea societãtilor comerciale si legea insolventei, cele de criminalitate organizatã, terorism sau spãlarea banilor, precum si a infractiunilor de coruptie din legea specialã“, mai spun magistratii. Simultan au fost scosi din sfera functionarilor publici presedintele României, deputatii, senatorii, precum si persoanele ce desfãsoarã o activitate în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale si care, nu sînt finantate de la bugetul de stat. „Apreciem cã nu se justificã aceastã interventie legislativã deoarece se va proceda la o exonerare de rãspundere penalã pentru toate infractiunile unde subiectul activ este un functionar public sau functionar. Prin aceastã modificare, legislatia românã va intra în contradictie flagrantã cu dispozitiile conventiilor internationale anticoruptie pe care România le-a ratificat, iar tara noastrã se va afla într-o situatie de neconformitate cu standardele de cooperare judiciarã internationalã“, se mai aratã în comunicatul semnat de magistratul Baltag.
|
Autentificare
