Leoreanu a „tĂŁiat“ din garantiile constructorilor

• pentru cĂŁ lucrĂŁrile nu sĂŽnt ĂŽn totalitate de bunĂŁ calitate, primarul Romanului a ĂŽnceput sĂŁ le ia din garantii • constructorii se scuzĂŁ cĂŁ pretul licitatiilor a fost prea scĂŁzut si cĂŁ nu-si acoperĂŁ cheltuielile •

Între autoritĂŁti si constructori se petrece de multĂŁ vreme o „joacĂŁ“ de-a „soarecele si pisica“. Primii reclamĂŁ cĂŁ nu pot plĂŁti lucrĂŁri de calitate ĂŽndoielnicĂŁ, iar ceilalti cĂŁ fac treabĂŁ de cĂŽti bani au fost alocati, mai ales cĂŁ banii vin cu tĂŽrĂŽita. La Roman, primarul s-a plĂŽns adesea cĂŁ sĂŽnt lucrĂŁri care nu corespund ĂŽn totalitate exigentelor calitative cerute de proiecte de asemenea anvergurĂŁ. Edilul nu s-a sfiit sĂŁ arate cu degetul spre acestea, chiar dacĂŁ apartin unor influenti oameni politici sau de afaceri. „Întotdeauna am fost adeptul ca lucrĂŁrile pe proiecte de mare anvergurĂŁ, cum a fost Planul Integrat de Dezvoltare UrbanĂŁ, sĂŁ fie executate de firme din Roman, pentru simplul motiv cĂŁ acestea dau de lucru unor romascani, iar si impozitele si taxele se ĂŽntorc cĂŁtre municipalitate. Din punct de vedere economic nu poti sĂŁ nu te bucuri atunci cĂŽnd mediul tĂŁu de afaceri reuseste sĂŁ desfĂŁsoare o activitate beneficĂŁ pentru toatĂŁ lumea. ÎnsĂŁ, cĂŽnd unele lucruri nu ies asa cum ĂŽti doresti, ĂŽn conditiile ĂŽn care tu, ca edil, te-ai zbĂŁtut sĂŁ aduci bani ĂŽn comunitate, sĂŁ faci proiecte, sĂŁ le implementezi, te ĂŽnfurii pentru tot ceea ce nu merge. Nu poti sĂŁ nu-i mai «urechesti», fie ĂŽn particular, fie ĂŽn public, atunci cĂŽnd aceste firme nu-s la prima abatere. Eu nu mĂŁ feresc chiar sĂŁ dau si nume si mĂŁ refer aici la firme ca Darcons, Imrom, Vlanda Company, Occidental Construct, sau Apa Serv. Nu le cer decĂŽt sĂŁ se implice sĂŁ facĂŁ lucrĂŁri de calitate, sĂŁ-si dea silinta mai mult pentru cĂŁ e loc de mai bine ĂŽntotdeauna. Este vorba de partea de finete a unor lucrĂŁri. De foarte multe ori constructorii vin si ei cu justificĂŁri - cĂŁ acestia-s oamenii cu care lucreazĂŁ, cĂŁ asta e calitatea fortei de muncĂŁ. Pe mine ĂŽnsĂŁ nu mĂŁ intereseazĂŁ aceste lucruri. MĂŁ intereseazĂŁ doar sĂŁ-mi facĂŁ treabĂŁ bunĂŁ si de calitate. Am ĂŽnceput sĂŁ-mi iau si eu mĂŁsuri. Am ĂŽnceput sĂŁ tai din garantii. Pe nici o lucrare nu fac plata pĂŽnĂŁ la capĂŁt. CĂŁci vorba aia, dupĂŁ cum se spune ĂŽn popor: «DecĂŽt sĂŁ plĂŽngĂŁ mama, mai bine sĂŁ plĂŽngĂŁ mĂŁ-sa!»“, a declarat primarul Leoreanu. Acesta s-a arĂŁtat deranjat de faptul cĂŁ aceleasi firme per ansamblu au lucrat bine, dar existĂŁ zone ĂŽn care lucrĂŁrile sĂŽnt bolmojite. „Ati vĂŁzut cĂŁ asemenea lucruri se petrec si la nivel de judet si ĂŽn alte pĂŁrti, dar eu ĂŽi tot bat la cap sĂŁ refacĂŁ lucrarea pĂŽnĂŁ va fi bine. Nimeni nu e absurd, nu vreau perfectiunea, dar vreau sĂŁ vĂŁd cĂŁ se zbat sĂŁ facĂŁ lucrurile mĂŁcar de un 8,50 acolo“, a conchis edilul sef.