SALARIATI „OTRÃVITI“ CU PLUMB
• Cersanit Roman a fost gãsitã vinovatã cã si-a expus lucrãtorii la intoxicatie cu plumb • angajatorul a primit o amendã penalã de 30.000 de lei • din cei 11 salariati afectati numai cinci au cerut bani • acestia au de încasat 2,5 miliarde de lei vechi • si societatea si angajatii au contestat sentinta la Curtea de Apel Bacãu • Firma Cersanit Roman a fost condamnatã penal dupã ce parte din salariati s-au intoxicat la serviciu cu plumb. 11 angajati s-au plîns autoritãtilor, iar societatea a fost deferitã justitiei. Prima instantã, Judecãtoria Roman, le-a dat dreptate angajatilor si i-a aplicat angajatorului o amendã penalã de 30.000 de lei noi (300 milioane vechi). Numai cinci salariati s-au constituit pãrti civile, iar judecãtorii
le-au acordat cîte 10.000 de lei daune materiale si cîte 40.000 lei daune morale. ÃŽn total fiecare din cei cinci ar avea de încasat cîte 50.000 de lei noi, angajatorul fiind bun de platã cu un total de 250.000 de lei noi (2,5 miliarde de lei vechi). Nici angajatorul si nici nouã din cei 11 angajati nu au fost multumiti de sentintã si s-au adresat Curtii de Apel Bacãu, instantã care va da în cauzã o hotãrîre definitivã. Organele de urmãrire penalã au fost sesizate despre cele petrecute la Cersanit de trei angajati, care au depus plîngere la Parchet pe 6 ianuarie 2010, angajatorul fiind cercetat pentru „neluarea vreuneia dintre mãsurile legale de securitate si sãnãtate în muncã de cãtre persoana care avea îndatorirea de a lua aceste mãsuri, dacã se creeazã un pericol grav si iminent de producere a unui accident de muncã sau de îmbolnãvire profesionalã“. Conform textului de lege, dacã fapta a produs consecinte deosebite, pedeapsa este închisoarea de la unu la trei ani sau amendã. Cercetãrile au stabilit cã reclamantii lucraserã la sectia teracotã a societãtii. Din decembrie 2008 si pînã în iulie 2009 în procesul de productie a fost introduse douã noi materii prime cumpãrate de la o firmã din Bucuresti, aceasta importîndu-le din China. Cersanit le-a testat si le-a ales dupã criterii calitative si financiare fãrã a efectua determinãri referitoare la compozitia chimicã. „Simultan cu schimbarea tehnologiei la Cersanit, pãrtile civile si pãrtile vãtãmate au sesizat o deteriorare progresivã a stãrii de sãnãtate, simtomele acuzate fiind specifice intoxicatiilor cu plumb, dureri de cap si de picioare, stare cronicã de obosealã si lipsa puterii de concentrare, tulburãri de vedere si de auz, un gust metalic persistent“, dupã cum se aratã în sentintã. ÃŽn mai 2009, unul din angajati si-a fãcut analizele pe cheltuiala sa la un laborator privat si a rezultat o depãsire a maximului concentratiei de plumb în sînge. A mers la un spital din Iasi unde s-a stabilit diagnosticul de „polineumopatie cronicã toxicã senzitivo-motorie profesionalã“. Ulterior au fost semnalate alte 10 cazuri similare, confirmate de DSP si ITM. ÃŽmbolnãvirea profesionalã a fost confirmatã de IML Iasi. Vinovat era angajatorul care a ignorat normele de securitate si sãnãtate în muncã. Cersanit nu a urmãrit evidentierea concentratiei de oxid de plumb, chiar dacã era obligatã. Abia în iulie 2010 Garda de Mediu face un control la firma de la care Cersanit a cumpãrat marfa si constatã cã produsele prezentau un nivel al concentratiei de oxid de plumb mai mare de 10% ceea ce ar fi impus clasificarea lor drept toxice si periculoase. Firma nu a putut pune la dispozitia anchetatorilor nici un buletin de analizã toxicologicã ulterior lunii decembrie 2009, singurele înscrisuri fiind dupã verificãrile fãcute de ITM si DSP. ÃŽn stabilirea vinovãtiei judecãtorii au concluzionat cã Cersanit nu a evaluat riscul profesional al expunerii la plumb si nu a dispus luarea mãsurilor de securitate în situatia în care sînt depãsite valorile limitã de expunere, urmarea fiind îmbolnãvirea celor 11 salariati. Desi pãrtile vãtãmate s-au plîns de conditiile de muncã, înlocuirea materialelor toxice s-a fãcut doar ca urmare a presiunilor organelor de control. „Ulterior inculpata a promovat si o actiune civilã în contradictoriu cu unul din sefii sectiei de teracotã, martor în cauzã, pentru recuperarea prejudiciului produs ca urmare a scoaterii din productie si neutilizarea firitelor toxice“, mai spun judecãtorii. Salariatii „pîrîciosi“ au fost trimisi dupã concediul medical în altã sectie, cu un grad de solicitare fizicã ridicat, determinîndu-i sã înceteze raporturile de muncã si li s-a reprosat cã au formulat plîngeri penale.
|