Pîine mai scumpã anul viitor
• grîul neaos a luat calea strãinãtãtii, iar cel de import va fi cu 30% mai scump • „Asta, împreunã cu faptul cã nu s-a semãnat decît jumãtate din suprafata necesarã si lipsa unei protectii a producãtorilor de cereale va face ca pretul pîinii sã creascã“, zice Culitã Tãrâtã • Pîinea noastrã cea de toate zilele s-ar putea scumpi cu 30%. Pentru cã grîul mioritic a luat calea exportului, în cantitãti mai mari decît ar fi trebuit, tara noastrã va trebui ca în 2011 sã importe, desigur la un pret mult mai mare decît cel cu care a exportat. Asta se va rãsfrînge în pretul pîinii si, deci, în buzunarul consumatorului de rînd. Specialistii din domeniu avertizeazã cã situatia poate ajunge si mai rãu, pentru cã statul nu are grijã de producãtori. Iar, în final, nota de platã revine consumatorului. Culitã Tãrâtã, deputat si membru în Comisia de Agriculturã, dar si fondator al unuia din cele mai prestigioase holdinguri din sectorul agricol, spune cã statul trebuie sã aplice politici de sprijin pentru fermieri. „Noi am fãcut marea gresealã si continuãm sã o facem, cã statul român nu acordã protectie producãtorilor de grîu si circulatiei cerelalelor în România. Cantitãti extraordinar de mari circulã la negru si de aceea recuperãrile deficitare de TVA din asta produc o gaurã imensã în buget, de 800 de milioane pînã la un miliard de euro, bani care se scurg în buzunarele unor indivizi protejati de Politic si de Executiv. ÃŽn România, nefiind protejati producãtorii si comerciantii de cereale, se ajunge în situatia ca un comerciant mare, care cumpãrã cu 105-110 euro tona, s-o vîndã acum cu 200. Iar beneficiul nu rãmîne în România, ci ia calea paradisurilor fiscale“, spune Culitã Tãrâtã. Acesta a adãugat cã astfel se executã o datã producãtorul, care preferã sã vîndã la export, dupã aceea consumatorul, care e nevoit sã suporte preturile impuse abuziv de intermediari. „Colac peste pupãzã“, adaugã deputatul Tãrâtã, „astãzi cînd vorbim, România ar fi trebuit sã aibã semãnate douã-douã milioane si jumãtate de hectare cu grîu. Semãnatul s-a încheiat de 20 de zile si avem 1,4 milioane de hectare cu grîu. Mai sînt 165.000 cu orz, 350.000 cu rapitã, mult sub nivelul suprafetelor însãmîntate anul trecut. România are nevoie de 3,5 milioane de tone de grîu pentru consum si 800.000 de tone pentru sãmîntã. Plus nevoile pentru mediul rural. Or, noi nu avem suprafata necesarã cultivatã pentru a obtine aceastã productie. Ca atare, nu e de mirare cã asigurarea pîinii pentru anul viitor va fi mult mai costisitoare si din ce în ce mai grea. Si este o rusine pentru noi cã se ajunge aici“.
|