Martie fĂŁrĂŁ... mĂŁrtisoare

• interesul romascanilor pentru cumpĂŁrarea mĂŁrtisoarelor scade de la an la an • comerciantii se plĂŽng cĂŁ vĂŽnzĂŁrile merg prost, nu doar la mĂŁrtisoare, ci si la flori •

MĂŁrtisorul, simbolul primĂŁverii si al renasterii ĂŽsi pierde valoarea de la an la an, comerciantii romascani fiind dezamĂŁgiti de scĂŁderea drasticĂŁ a vĂŽnzĂŁrilor. Asa se face cĂŁ, la tarabele din centrul Romanului care ĂŽn alti ani erau ĂŽntesate de tot felul de figurine, flori si mĂŁrgelute, care de care mai ochioase, cu snur ĂŽmpletit cu alb si rosu, ĂŽn ultima zi a lui februarie, doar cĂŽtiva romascani ĂŽsi „clĂŁteau ochii“. CĂŽt despre vĂŽnzĂŁri, comerciantii sĂŽnt descumpĂŁniti, nici mĂŁcar mĂŁrtisoarele confectionate manual nu mai sĂŽnt cĂŁutate. „S-a pierdut traditia mĂŁrtisorului si nu criza este de vinĂŁ, ci mai degrabĂŁ reprezentarea pe care o dĂŁ fiecare ĂŽn parte acestui unic simbol al primĂŁverii. Eu personal, am pus ĂŽntotdeauna pret pe firul de mĂŁtase ĂŽmpletit cu rosu si alb si asta le-am transmis celor doi copii ai mei. Cu nepotii ĂŽnsĂŁ este mai greu, pentru cĂŁ mĂŁrtisoarele nu sĂŽnt apreciate asa cum erau pe vremea cĂŽnd eram de vĂŽrsta acestor prichindei. În momentul ĂŽn care ofeream un mĂŁrtisor ĂŽnvĂŁtĂŁtorului meu, trĂŁiam un sentiment unic, eram coplesit de emotie si bucuria de a-l prinde de reverul hainei dascĂŁlului. Nepotii mei mi-au spus cĂŁ vor mĂŁrtisoare pentru a face schimb la scoalĂŁ, ĂŽntre colegi. Nu ĂŽnteleg retinerea copiilor de a oferi mĂŁrtisoare, mai mult de atĂŽt, n-am mai vĂŁzut de ani buni ca mĂŁrtisorul sĂŁ fie ĂŽnsotit de o felicitare, pentru cĂŁ orice-ar fi, acele rĂŽnduri vor dĂŁinui peste ani. Cei care apreciazĂŁ mĂŁrtisorul se multumesc si cu un simplu snur ĂŽmpletit, ĂŽnsĂŁ pentru cei care nu pun pret pe acest simbol, le poti oferi cel mai frumos cadou, pentru cĂŁ tot nu-l va pretui“, a spus Domnica Tiron, din Roman. Comerciantii de mĂŁrtisoare nu-si mai fac de cĂŽtiva ani, calculul la profitul adus de flori si mĂŁrtisoare odatĂŁ cu venirea primĂŁverii. DacĂŁ ĂŽn alti ani, vĂŽnzĂŁtorii de mĂŁrtisoare se pregĂŁteau din timp sĂŁ achizitioneze ultimele noutĂŁti ĂŽn materie de mĂŁrtisoare, anul acesta, pentru a atrage clientii au muncit din greu sĂŁ confectioneze manual mĂŁrtisoare, cu pene de pĂŁsĂŁri, mĂŁrgelute, scoici sau cu douĂŁ fire subtiri de mĂŁtase ĂŽmpletite. „De patru ani, de cĂŽnd mĂŁ ocup de vĂŽnzarea florilor si a mĂŁrtisoarelor, anul acesta s-a dovedit a fi cel mai prost, din punct de vedere al vĂŽnzĂŁrilor. DacĂŁ anul trecut, pe 28 februarie, abia fĂŁceam fatĂŁ vĂŽnzĂŁrilor de flori si mĂŁrtisoare, anul acesta ĂŽn ultima zi a iernii, abia dacĂŁ vin trei cumpĂŁrĂŁtori pe orĂŁ. Se pare cĂŁ nimic nu-i mai atrage pe cumpĂŁrĂŁtori. Cele mai bine vĂŽndute, rĂŁmĂŽn totusi cosarii, trifoiul si figurinele cu animale si flori ĂŽn miniaturĂŁ. Desi au preturi modice, de un leu, maxim doi lei, cele confectionate manual, clientii se uitĂŁ si pleacĂŁ. La modĂŁ sĂŽnt snururile alb-rosii ĂŽmpletite si purtate pe mĂŽnĂŁ ca brĂŁtĂŁri si care costĂŁ 3 lei. Mai curĂŽnd se vĂŽnd astfel de mĂŁrtisoare, decĂŽt figurinele metalice. În ce priveste florile si acestea merg greu. Firul de lalea este 3 lei, la fel ca si zambilele, clientii le preferĂŁ ĂŽn locul freziilor si a orhideelor care sĂŽnt mai sumpe. Romanul este un oras sĂŁrac, ĂŽn comparatie cu orasele mari, precum Piatra Neamt, BacĂŁul unde vĂŽnzĂŁrile sĂŽnt mari, chiar si la preturi mai mari decĂŽt ĂŽn zona noastrĂŁ“, a spus Angela Ivan, comerciant.