Mama retetelor fãrã foc, la cele vesnice
• cu douã luni înainte de a împlini 88 de ani, Elena Nitã Ibrian a plecat pe ultimul drum • înmormîntarea va avea loc astãzi, la ora 11, la Mãnãstirea Scãricica - Bistrita • Sute si mii de oameni care au crezut în leacurile ei vegetariene, în retete realizate numai din seminte, frunze si flori, au pierdut una dintre cele mai de pret valori, pe pietreanca Elena Nitã Ibrian. Cu douã luni înainte de a împlini frumoasa vîrstã de 88 de ani, Elena Nitã Ibrian a renuntat sã mai culeagã „rodul“ toamnei, a lãsat grãdina neatinsã si s-a dus într-o altã lume. Azi, la ora 11, va fi condusã pe ultimul drum, cãtre cimitirul de la Mãnãstirea Scãricica, din Bistrita.
ÃŽn ultimul numãr al revistei „Formula As“, a apãrut un interviu acordat de Elena Nitã Ibrian, interviu în care si-a prezentat toatã viata, parcã fãcînd o retrospectivã care sã rãmînã în memoria celor interesati de destinul ei.
Elena Nitã Ibrian a fost o celebritate a tratamentelor naturiste din România. Retetele sale de vindecare cu hranã vie, netrecutã prin foc, cuprinse în peste 50 de cãrti cu tirajele epuizate au ajutat mii de oameni sã-si gãseascã tãmãduirea.
Pasiunea celei care a fost Elena Nitã Ibrian pentru acest domeniu îsi are rãdãcinile în copilãria ei, atunci cînd a învãtat de la mama ei sã coase si sã tese. „ÃŽn copilãrie am avut sarcina de a prepara culorile naturale pentru firele de tesut, dar pentru a fixa anumite nuante era nevoie sã adaug în vopsele acizi, plini de substante toxice. Am obtinut vopsele de lînã minunate, zeci de nuante si culori deosebite, eram bucuroasã si-mi plãcea extraordinar de mult ceea ce fãceam, dar într-o zi m-am pomenit cã fãcusem un cancer la gît si la plãmîni. Substantele chimice pe care le foloseam la vopseluri îsi fãcusera datoria. Dar nu existau medicamente si nici metode deosebite de tratare a bolilor. Am zãcut si am slãbit atît de tare, încît mã mutau cu cearceaful dintr-un loc în altul. Nu mai aveam putere nici sã tin în mînã lingura cu mîncare. Sotul meu a aflat cã în Canada, în caz de boli grave, li se dãdeau bolnavilor sucuri de fructe si de legume. Bãrbatul meu a început sã-mi dea suc de morcovi, la început cu pipeta, cãci nu mai aveam putere sã înghit, apoi cu o linguritã. ÃŽncetul cu încetul, am prins puteri, si dupã o lunã si jumãtate am reusit sã mã dau jos din pat singurã. ÃŽn tot acel timp, n-am mîncat alte alimente, am bãut doar suc de morcov, cãruia i-am adãugat si alte legume si fructe si simteam cum îmi recapãt puterile de la o zi la alta. Din acel moment am început sã studiez, sã citesc, sã mã documentez despre proprietãtile plantelor si, mai ales, despre puterea lor de vindecare. Tot atunci am început sã creez primele retete crudivore, adicã retete care se preparã la rece, fãrã ca alimentele sã fie fierte, coapte, prãjite sau trecute prin foc. Este ceea ce astãzi se numeste «hrana vie»“, a declarat Elena Nitã Ibrian în ultimul sãu interviu.
|
Autentificare
