ÃŽncepe Postul Mare
Crestinii ortodocsi intrã, începînd de luni, 19 februarie, în perioada Postului Pastelui sau a Paresemilor, cum se numeste în popor. Acesta este cel mai lung post, cu o duratã de sapte sãptãmîni, pînã în noaptea Învierii Domnului, ce se sãrbãtoreste în acest an pe data de 8 aprilie.
Postul Pastelui mai este numit si Postul Patruzecimii, pentru cã dureazã patruzeci de zile, simbolizînd cãlãtoria de patruzeci de ani a poporului evreu în pustiu, cînd Dumnezeu a sãvîrsit multe minuni. Este cea mai restrictivã perioadã din an pentru credinciosi, existînd doar douã zile de dezlegare la peste. Prima, de Buna Vestire, sãrbãtoritã pe 25 martie, iar a doua - de Intrarea Domnului în Ierusalim, celebratã cu o sãptãmînã înainte de Pasti si cunoscutã în popor cu numele de Sãrbãtoarea Floriilor.
Postul Mare a început cu o sãptãmînã pregãtitoare odatã cu duminica lãsatului sec de carne sau a Înfricosãtoarei Judecãti, perioadã cînd se permite doar consumul de produse din peste, ouã, lapte si derivate ale acestora. Aceastã perioadã se numeste în popor Sãptãmîna Albã. Duminica lãsatului sec de brînzã sau a Izgonirii lui Adam din Rai (18 februarie) este ultima zi în care se mai pot consuma astfel de produse.
Preotii recomandã credinciosilor ca postul alimentar ce constã din legume, fructe si grãsimi vegetale sã fie însotit de o conduitã moralã adecvatã, sã se spovedeascã si apoi sã se împãrtãseascã, dacã primesc dezlegare din partea pãrintelui duhovnic. În perioada Postului Mare, nu se fac cununii religioase si se recomandã abtinerea de la desfãtãri trupesti.
Postul Mare are propria carte liturgicã, numitã Triodul, care contine cîntãri si slujbe speciale pentru fiecare zi.
|
Autentificare
