 Cetatea medievalã din Gîdinti, condamnatã sã rãmînã o ruinã
• Primãria Gîdinti trebuie sã se descurce cu un buget mai mic decît anul trecut Cetatea din Gîdinti, construitã din porunca domnitorului Stefan cel Mare, nu are mari sanse de restaurare, desi aceasta ar fi putut reprezenta un obiectiv care sã fi determinat înflorirea vietii economice si turistice din zona Romanului. Fortificatia, sub formã de stea, a fost singura constructie de piatrã a domnitorului Stefan cel Mare din zona Moldovei, de pe teritoriul românesc.
„Cetatea este, momentan, în conservare. Nu avem fonduri, nimic din care sã putem investi în cetate. Nu avem cu ce face investitii, pentru cã bugetul comunei Gîdinti este mai sãrac decît anul trecut cu 250 de milioane. ÃŽn nici un caz nu ne permitem sã facem investitii în cetatea medievalã. Vom încerca sã asigurãm celelalte necesitãti, deci sã asigurãm salariile la scoalã, la primãrie, sã plãtim facturile la luminã si la telefon. Vom investi în constructia si reparatia unor drumuri, în poduri si podete si în tot ce se mai poate face. Banii nu ne ajung. Cu cetatea ar fi sanse numai dacã Ministerul Culturii va investi ceva pe aceastã laturã, altfel, noi, cei din Consiliul local, nu ne putem lua un asemenea angajament“ a declarat Vasile Bãbutã, primarul comunei Gîdinti.
„Cetatea Nouã este atestatã documentar prin uricul datat 15 septembrie 1466, moment în care a fost desemnat primul pîrcãlab al cetãtii, Panu Oantã. Cetatea Nouã a fost ridicatã în anul 1466, a fost refãcutã, dupã rãzboaiele vremii, în anul 1476 si, apoi, a fost extinsã în anul 1483, cînd a fost adãugatã constructiei o cortinã exterioarã prevãzutã cu turnuri circulare la colturi, elemente arhitecturale care au dat o formã stelarã cetãtii. Aceastã constructie, de la Gîdinti, este singura cetate de piatrã a domnitorului Stefan cel Mare, aflatã pe teritoriul românesc al Moldovei“, a relatat profesorul Vasile Ursachi. Acesta a mai adãugat cã Cetatea Nouã a devenit, pentru acele vremuri, avanpost de apãrare, fiind conceputã ca un fort, cu ziduri puternice, prevãzut cu sapte turnuri. De asemenea, fundatia constructiei a fost asezatã pe un grãtar urias, din lemn, peste care au fost ridicate zidurile, iar în exterior fortul a fost apãrat de santuri adînci, cu apã. Arheologul a mai mãrturisit si cã îl leagã un sentiment special de acel sit, pentru cã acolo au avut loc primele cercetãri arheologice sistematice pe care le-a adus la Roman, ca debutant în cariera sa de istoric si de arheolog.
FOTO: Cetatea construitã de Stefan cel Mare nu are sanse sã fie restauratã
|
Autentificare
