 Sãrbãtoarea Sfîntului Daniil Sihastrul
Daniil Sihastrul, duhovnicul marelui si binecredinciosului voievod Stefan cel Mare, este unul din cei mai populari sfinti români, trecut în sinaxar abia dupã 1989 si pomenit în calendarul crestin - ortodox pe 18 decembrie, datã marcatã cu cruce neagrã.
Amintirea acestui sfînt s-a transmis din generatie în generatie, din timpul vietii lui, din a doua jumãtate a secolului al XV-lea, pînã în zilele noastre.
Potrivit traditiei, Daniil Sihastru s-a nãscut într-o casã de tãrani într-un sat ce apartinea de Episcopia Rãdãuti, iar numele sãu de botez era Dumitru. Din fragedã tinerete, tînãrul Dumitru s-a cãlugãrit la mãnãstirea - catedralã din Rãdãuti, primind, dupã rînduielile monahale, numele David. A trãit în preajma acestui sfînt lãcas de închinare, cu hramul Sfîntul Nicolae, ctitorie a voievodului Bogdan Întemeietorul. Aici a învãtat carte si a lucrat alãturi de ceilalti vietuitori. Dorind sã ducã o viatã cu adevãrat pusniceascã, departe de lume si frãmîntãrile ei, tînãrul monah pãrãseste tîrgul si se retrage la schitul Sfîntul Lavrentie (Laurentiu), numit asa dupã lavra de cãlugãri ce fusese odatã în acele locuri. Aici a îmbrãcat ultima treaptã a cãlugãriei, primind un nume nou, cel de Daniil. Noul ieroschimonah Daniil s-a retras apoi într-un loc tãinuit, înspre munte, pe malul pîrîului Puttna. Acolo a gãsit o stîncã, unde, dupã cum spune traditia, a dãltuit un paraclis cu pridvor, naos si altar, iar dedesubt o încãpere sãpatã tot în piatrã, care îi slujea drept chilie. Vestea despre acest evlavios credincios sihastru s-a rãspîndit repede, mai ales în satele din pãrtile de nord ale Moldovei. Era cãutat de multime de credinciosi cãrora le citea rugãciuni pentru izbãvirea de boli si suferinte. A auzit despre el si tînãrul Stefan, fiul lui Bogdan al doilea, cel care avea sã devinã marele voievod al Moldovei. Se spune cã Daniil i-ar fi prezis acest lucru lui Stefan, cã nu peste multã vreme va urca pe tronul tatãlui sãu ucis la Reuseni si al bunicului sãu, Alexandru cel Bun.
Ajuns pe tronul Moldovei, Stefan Vodã l-a cercetat pe sihastru în toti anii lui de domnie, atît în vremuri de pace, cît si în vremuri de cumpãnã. Se crede cã tot Daniil l-a îndemnat sã înalte Mãnãstirea Putna, în apropiere de chilia sa. Se mai spune cã domnitorul si ierarhii tãrii de atunci voiau sã-l ridice la ranguri bisericesti înalte, dar acesta n-a primit. A pãrãsit chilia si a plecat în locuri mai retrase, pe apa rîului Voronet, unde si-a construit o nouã chilie în stîncã, numitã Soimul.
Împovãrat de ani, cuviosul Daniil priveghea si se ruga fãrã încetare, iar printre cei care îl vizita în chilie era din nou Stefan cel Mare.
Anul trecerii lui Daniil Sihastru la viata vesnicã nu se stie, dar se stie cã a fost îngropat în partea sudicã a pronaosului de la Voronet.
Icoana cu chipul Sfîntului Daniil Sihastrul se aflã în toate bisericile, iar în cinstea sa au început a se construi lãcasuri de închinãciune, cele mai multe aflîndu-se în zone de munte sau în adîncurile pãdurilor, cum este schitul de la Rîpa lui Coroi dintre Sihãstria si Sihla, sau schitul de la Cuiejdiu.
|
Autentificare
