 G.T. Kirileanu, 30.000 de volume pentru Piatra Neamþ
În aceste zile se împlinesc 50 de ani de cînd, printr-un act notarial datat 24 februarie 1956, cãrturarul G.T. Kirileanu a donat valoroasa sa bibliotecã, de circa 30.000 de volume, oraºului Piatra Neamþ.
Constantin Bostan, directorul Bibliotecii Judeþene, un cunoscãtor profund al vieþii ºi operei marelui om de culturã, ne-a pus la dispoziþie cîteva date interesante privind biografia acestuia, pe care ne permitem sã le preluãm selectiv. „G. T. Kirileanu s-a nãscut la 13 martie 1872 în Holda-Broºteni, un sat sãrãcãcios de pe Valea Bistriþei moldoveneºti.
Pãrinþi i-au fost Ioana ºi Grigore Chirileanu, tatãl fiind mai întîi lucrãtor la pãdure, iar apoi pãdurar ºi destoinic vînãtor de urºi.
Pe cînd micul «Ghiþã» avea 7 ani, mama a murit la naºterea celui de al doilea copil, Simion (e vorba de viitorul învãþãtor ºi culegãtor de folclor Simion T. Kirileanu, unul din cei mai apreciaþi dascãli ºi ctitori de ºcoalã de pe Valea Bistriþei, autor al celei mai importante culegeri de tradiþii populare despre ªtefan cel Mare ºi Sfînt, apãrutã la 400 de ani de la trecerea în eternitate a Voievodului).
Cei doi copii au fost crescuþi astfel mai mult de bunicii dinspre mamã: preotul Teodor (sau Todicã) ºi soþia sa Axinia. De aceea, cînd au început a merge la ºcoalã, orfanii au primit mai întîi numele de familie Teodorescu (de la preotul Teodor, care le era tutore) ºi abia dupã ce au devenit majori ºi-au adãugat numele de familie al tatãlui, ortografiind însã Chirileanu cu «K», din dragoste pentru vechile documente ºi scrieri în limba românã, cu alfabet chirilic.
Foarte asemãnãtor condiþiilor ºi realitãþilor de epocã pe care le ºtim din «Amintirile» lui Creangã, G. T. Kirileanu a început a învãþa carte mai întîi în satul natal Holda, apoi ºi-a continuat studiile la Broºteni (în vestita ºcoalã a lui Nicolae Nanu, unde învãþase ºi Creangã pe vremea «caprelor Irinucãi»), la Fãlticeni (clasele III-IV, stînd în gazdã, ca ºi Creangã, la o familie ce locuia tot pe «vestita uliþã a Rãdãºenilor») ºi la ªcoala de cîntãri bisericeºti din Piatra-Neamþ. Tot asemãnãtor celor trãite de Nicã a lui ªtefan a Petrei, pe care mama sa, Smaranda, dorea cu ardoare sã-l vadã preot, ºi pãrinþii sãi adoptivi îºi doreau foarte mult «sã-l dea la popie», pentru a continua astfel tradiþia familiei lor, ce descindea din ºase generaþii bucovinene de slujitori ai bisericii.
Destinul lui i-a fost schimbat însã prin strãdania învãþãtorului Mihai Lupescu din Broºteni, care, apreciind setea de carte ºi temeinicia pregãtirii ºcolare a tînãrului elev, l-a înduplecat pe «Popa Todicã» sã-l lase mai degrabã la ªcoala Normalã «Vasile Lupu» din Iaºi, pentru a deveni învãþãtor. G. T. Kirileanu a fost un elev ºi un student eminent, deosebit de apreciat de strãluciþii profesori pe care i-a avut în Iaºi (C. Meissner, Petru Poni, N. Culianu, Al. Philippide), unde, dupã ªcoala Normalã, a urmat Liceul «Institutele Unite» ºi Facultatea de Drept.
ÃŽn 1900 îºi dãdea licenþa în drept cu «magna cum laudae», dar a cerut lui Titu Maiorescu, ministru de justiþie pe atunci, sã fie transferat de la Judecãtoria din Iaºi la cea din Broºteni, pentru a contribui – potrivit tradiþiilor poporaniste larg rãspîndite pe atunci – la ridicarea nivelului social, economic ºi cultural al satului românesc“.
|
Autentificare
