Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Căutare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareÎnregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Decembrie 2005
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Optiuni Pagină Optiuni pagină
Adaugă in Favorites Adaugă in Favorites
Setează Pagină de start Setează Pagină de start
Tipăreste pagina Tipăreste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 31 Decembrie 2005
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email

Datini și obiceiuri de Anul Nou

• dansul ursului, caprei, cerbul și plugușorul sînt obiceiurile cele mai întîlnite la români, funcție de zona geografică

Obiceiurile de întîmpinare a noului an continuă seria celor prilejuite de Nașterea Domnului, avînd însă un caracter cu totul laic. Nu există popor care să nu abă tradiții de întîmpinare a noului an, așteptat cu nerăbdare de fiecare persoană. Există un sentiment de primenire, de speranță, de visare, dar mai ales de petrecere, poate singura perioadă cînd ne este permis să uităm de rele. Toată lumea se bucură, dă frîu liber fanteziei, încercînd să treacă peste necazuri. De aceea, cel mai bine i se potrivește acestei perioade zicala căreia „Cîte bordeie, atîta obiceie“. Nelipsit și răspîndit în orice loc este plugușorul. Folcloriștii au întocmit florilegii de nestemate ale creației populare și care sînt foarte vechi, majoritatea începînd cu „S-a sculat mai an, Bădica Traian“, ca o reverberare a milenarei noastre istorii. Nu demult alaiurile de urători era însoțite de un plug tras de boi și se trăgea o brazdă în fața casei, în acordurile pocnetelor de bici care egalau în intensitate petardele de azi. Multe au în prim-plan metehnele omenești, în încercarea de înlăturare a lor într-un mod eficient, nealterat de nici un fel de cenzură, ele fiind însoțite de simboluri și întîmplări hazlii, puse pe seama animalelor care devin personaje fabuloase. Plugușorul, urare tradițională la romani în preajma Anului Nou, a păstrat scenariul ritualic al unei invocări magice cu substrat agrar. El e întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopotei. Nelipsite sînt plugușoarele copiilor, fiind și cele care dau tonul petrecerilor într-un cor de clopoței. O asemenea mostră este și următorul text: Plugușorul mititel/ Cu rotițele de fier,/ Nu ca plugul lui Gheorghiță,/ Tras de zece pui de mîță./ Unul lung și unul scurt,/ Dă colacul, nu fi turc./ C-avem și noi o căruță,/ Cu doi puișori de mîță,/ Unul negru, unul sur,/ Dă colacul că te ur/ Sau ne dai cîte-un covrig,/ Că ne ia naiba de frig,/ Doi boi, două vaci,/ Scoate, babă, doi pitaci,/ Și dacă nu scoți colacul,/ O să-ți rupă boii pragul,/ Nu vezi alții cum făcură?!/ Unul ură, doi te fură,/ Trei cotrobăie prin șură,/ Iar ce aveai prin coviltir,/ La unul sub mindir,/ Aho, aho,/ De Anul Nou,/ Că găina n-are ou,/ Și cocoșul nica-n gușă,/ De nu dai un franc mătușă./ De nu dai și-un pic de vin,/ Nici la anul nu mai vin,/ Și nici alții nu se-ndeasă,/ Mînați măi!/ La anul și la mulți ani!.

Dansul ursului, doar în cîteva județe din Moldova
Umblatul cu ursul e întîlnit doar în Moldova, în special în județele Neamț, Suveava și Bacău, avansîndu-se ipoteza că la origine s-ar afla un cult traco-getic. Ursul este întruchipat de un flăcău purtînd pe cap și umeri blana unui animal ucis (sau imitații de blană), împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roșii. Ursul, care este condus de un ursar și acompaniat de muzicanți în răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, își ține echilibrul cu ajutorul unui ciomag, mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai animalului, izbind pămîntul cu tălpile. Se bănuiește că dansul invoca zeități pentru a purifica și fertiliza solul pentru noul an. Este înzorzonat cu podoabe: hurmuz, oglinzi, beteală, ținte alămite. Este legat cu lanț și se sprijină într-un hadarag. El trebuie să joace cum i se cîntă (Scoală ursule pe ciomag/ Ca fasolea pe harag...), amintindu-ne de trupele de țigani care umblau cu un pui de urs domesticit, prezentînd prin sate și tîrguri mici exerciții de circ. Unele au și variante cu texte deșuchete. Un alt membru al trupei este Fluierarul sau Fluierașul, îmbrăcat de obicei țărănește, apoi Doboșarul, tot ca lăutar, în unele locuri în tandem cu un acordeonist. Vestitorul este Casier și Căpitan, totodată cîntă și monologul. Poartă de obicei o uniformă militară mai veche. Dacă trupa este mai mare, celelalte personaje sînt după zone: țigani, babe, daci etc.
Dansul caprei, în Moldova și Ardeal, cerbul, în zona Hunedoara, borita (de la bour) în Transilvania de sud, sau brezaia în Muntenia și Oltenia este un alt obicei care se practică înainte de Anul Nou. Cercetătorii presupun că dansul caprei precum și alte manifestări ale măștilor întîlnite în satele romanești provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morții și renașterii divinității.
Capra este alaiul cel mai numeros, de obicei o singură trupă într-un sat, care organizea și balul de sărbători, făcînd astfel ca druștele (fetele) să fie primite fără contribuție. Capra, fiind personajul principal, este cel mai pitoresc ornată. Are un costum din spice de stuf, cu cap mobil făcut din lemn, cu un băț lung din două corpuri acționate cu o pîrghie și o sfoară. Acest mic mecanism scoate suntele ritmice în concordanță cu monologul vătafului: Ța, ța, ța, căpriță, ța! Pentru a fi mai convingători, cei care o realizează se străduiesc să-i pună tot felul de „țănțărămuri“, inclusiv coarne naturale. Trupa poate avea zeci de personaje, care de care mai pitorești, de la zîne, draci, babe, moșnegi, haiduci, vînători, zgripțuroaice, harapi, doctori, negustori. În județul Neamț sînt renumite trupele de la Săbăoani, Sagna. Țibucani, Oglinzi și Hangu, Bălțătești. Cerbul este întîlnit mai rar și numai în zonele de munte. Costumul este confecționat din piei de iepure, ornat cu diverse panglici, oglinzi și coarne ramificate. Alte personaje mai sînt: ursarii, căpitanii, ciobanii, fluierarul, babele. Buhaiul este o trupă mai restrînsă, care are un instrument cilindric, avînd la unul din capete o membrană din piele, cu o coadă de cînepă. Unsă cu borș și trasă cu mîinile, scoate un sunet asemănător cu răgetul unui bou. Ultimul, dar unul dintre cele mai importante obiceiuri, nelipsit și el din tradiție, este Sorcova. Ea reprezintă pe semănătorii care vin să însămînțeze brazda din ajun cu boabe de grîu sau din orez. Sînt formate mai ales din grupuri de copii care știu cîntece de o inegalabilă frumusețe și care umplu prima zi a anului, cu veselie și urări alese: Sorcova, vesela,/ Să trăiți,/ Să înfloriți,/ Ca merii,/ Ca perii,/ În mijlocul primăverii./ Cîte pietricele./ Atîtea mielușele,/ Cîți bolovani,/ Atîția cîrlani;/ Fie casa îndestulată,/ Tot cu mesele întinse,/ Cu făcliile aprinse,/ Să petreceți împreună,/ Pînă-n veci cu voie bună./ Cîte pietre sînt pe munte,/ Atîția porci, boi și gîște,/ Cîtă frunză pe umbrar,/ Atîția bani în buzunar,/ Zile floare de zefir,/ Cum e mîndrul trandafir,/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata,/ Tare ca fierul,/ Iute ca oțelul. La anul și la mulți ani!

Articol afisat de 15583 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion CÂRNU)
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu există nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Powered by SiteManager CMS
©2003-2006 Drepturile de autor asupra întregului continut al acestui site apartin în totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totală sau partială a materialelor este permisă numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective